Prezidenţiale2024/ Alegerile prezidenţiale din România, perioada 1990-2019
După Revoluţia din decembrie 1989, în ţara noastră au avut loc opt alegeri prezidenţiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 şi 2019. În urma acestora, au fost ales patru preşedinţi ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate (2004-2009, 2009-2014) şi Klaus Iohannis, cu două mandate (2014-2019, 2019-2024).
Alegerile prezidenţiale din 1990
Primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după aproape 50 de ani.
Candidaţii au fost: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Raţiu din partea PNŢCD, precum şi Radu Câmpeanu, din partea PNL.
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, adică 86,19% din electorat, menţionează www.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693.
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu au votat 617.007 alegători (4,29%).
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria post-decembristă în urma cărora preşedintele ţării a fost ales din primul tur de scrutin, la următoarele câştigătorul fiind decis de al doilea tur de scrutin. Mandatul preşedintelui României a fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, aşa cum prevedea Legea Electorală.
Alegerile prezidenţiale din 1992
În 1992, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 27 septembrie, iar cel de-al doilea la 11 octombrie.
Numărul candidaţilor înscrişi oficial pentru alegerile prezidenţiale din 1992 s-a dublat faţă de 1990, ajungând la şase, printre care s-a aflat şi un independent, o noutate la alegerile prezidenţiale din România.
Au candidat: Ion Iliescu, susţinut de FDSN şi PSDR; Emil Constantinescu, propus de CDR; Gheorghe Funar - PUNR; Ioan Mânzatu din partea PR; Caius Traian Dragomir, susţinut de FSN şi Mircea Druc, independent.
La primul tur, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 12.496.430 (76,29%), iar numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 11.889.697. Ion Iliescu a obţinut 5.628.855 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro. Al doilea candidat, Emil Constantinescu a întrunit 3.714.955 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
În turul al doilea, s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,23% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obţinut 7.393.429, adică 61,43% din voturi, iar contracandidatul său Emil Constantinescu a obţinut 4.641.207 de voturi, respectiv 38,56%, menţionează http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 1996
În 1996, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 3 noiembrie, iar cel de-al doilea la 17 noiembrie.
S-au înscris în cursa prezidenţială 16 candidaţi: Emil Constantinescu (CDR); Ion Iliescu (PDSR); Petre Roman (USD); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Gheorghe Funar (PUNR); Gyorgy Frunda (UDMR); Nicolae Manolescu (PAC şi PL 93); Radu Câmpeanu (ANLE); Adrian Păunescu (PSM); Ioan Pop de Popa (UNC); Tudor Mohora (PS); George Muntean (PPR); Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava, independent; Nuţu Anghelina, independent şi Nicolae Militaru, independent.
În urma primului tur de scrutin, Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc, obţinând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obţinut 28,21% (3.569.941). S-a înregistrat o prezenţă la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători), voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu a obţinut 45,59% (5.914.579 de voturi). Prezenţa la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 75,9%, conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2000
În 2000, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 26 noiembrie, iar cel de-al doilea la 10 decembrie.
Au fost înregistrate 13 candidaturi: Theodor Stolojan (PNL); Ion Iliescu (PDSR); Teodor Meleşcanu (ApR); Mugur Constantin Isărescu, independent; Petre Roman (PD); Gyorgy Frunda (UDMR); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Niculae Cerveni (PLDR); Paul Philippe de Hohenzollern (PRN); Ion Sasu (PSM); Eduard Gheorghe Manole, independent; Graziela Elena Bârlă, independentă; Lucian Orăşel, independent.
În primul tur, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%, candidatul situat pe locul al doilea fiind Corneliu Vadim Tudor, cu 3.178.293 voturi, adică 28,34%. Au votat 11.559.458 de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31 %.
În al doilea tur de scrutin, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 10.184.715 (57,5%). Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.020.870, din care pentru Ion Iliescu: 6.696.623 voturi (66,82%) şi pentru Corneliu Vadim Tudor: 3.324.247 voturi (33,17%), conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidenţiale din 2004
În 2004, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 28 noiembrie, iar al doilea la 12 decembrie.
Conform ordinii înscrierii în competiţia electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui României figurau: Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianţa D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluţ (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNŢCD) şi Aurel Rădulescu (APCD).
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la vot, în primul tur, 58,51%, adică 10.794.653. S-au "calificat" pentru turul doi Adrian Năstase şi Traian Băsescu, cu 40,93% adică 4.278.864, respectiv 33,91% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma rezultatelor finale ale turului al doilea, Traian Băsescu a obţinut 51,22%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase - 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numărul total al alegătorilor a fost de 10.112.262 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor, arată http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314.
Alegerile prezidenţiale din 2009
În 2009, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.
Doisprezece politicieni dornici să îşi adjudece fotoliul prezidenţial au intrat în cursa electorală: preşedintele statului în exerciţiu, Traian Băsescu, susţinut de PD-L; Mircea Geoană din partea Alianţei PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenţi au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Gheorghe Eduard Manole şi preşedintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaţilor a fost completată de doi reprezentanţi ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) şi Ovidiu Iane (PER), precum şi de Constantin Rotaru (PAS).
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obţinut 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), urmat de Mircea Geoană cu 31,15% (3.027.838 voturi). S-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale în turul al doilea, obţinând 5.275.808 voturi, adică 50,33%. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, reprezentând 58,02%, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568.
Alegerile prezidenţiale din 2014
În 2014, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 2 noiembrie, iar cel de-al doilea la 16 noiembrie.
În cursa electorală pentru Cotroceni au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo) şi Szilagyi Zsolt (PPMT). De asemenea, au vizat funcţia de şef al statului patru independenţi - Teodor Meleşcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei şi Gheorghe Funar.
Primii doi clasaţi în primul tur de scrutin au fost Victor Ponta, care a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi) şi Klaus Iohannis, care a obţinut 30,37% (2.881.406 voturi), potrivit BEC. Au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot (53,18 %).
Klaus Iohannis a obţinut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,11%.
Alegerile prezidenţiale din 2019
În 2019, primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 10 noiembrie, iar cel de-al doilea la 24 noiembrie.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidaţi. Ordinea pe buletinul de vot a fost următoarea: preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, susţinut de PNL; Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianţa USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD); Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română); Mircea Diaconu (Alianţa UN OM); Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU); Viorel Cataramă (DL); Alexandru Cumpănaşu - independent.
La primul tur, s-au prezentat la urne 9.359.673 de cetăţeni, adică adică 51,18%, conform prezenta.bec.ro. Cei doi candidaţi care urmau să se înfrunte în turul al doilea au fost Klaus Iohannis, cu 3.485.292 de voturi (37,82%) şi Viorica Dăncilă cu 2.051.725 de voturi (22,26%).
În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetăţeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 3.339.922 de voturi (33,91%). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 2-6 iunie 2025
Participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul B9 și Țările Nordice de la Vilnius, discuții informale privind formarea viitorului guvern și programul de guvernare, recomandarea Comisiei Europene prin care îndeamnă Consiliul să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului bugetar, recoma
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Vineri, 6 iunie, debutează, la București, cea de-a IX-a ediție a American Independent Film Festival, conceput ca un omagiu adus regizorului David Lynch și actorului Gene Hackman, arată filmedefestival.ro. În centrul atenției se vor afla peliculele 'Inland Empire'
CITATUL ZILEI
'Mi se mai coc / Lângă urechi / Astăzi perechi / Mâine deloc / Cireșe dulci / Copilărești' - Ana Blandiana, 'Portret cu cireșe la urechi' (sursa: https://poetii-nostri.ro/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii lui Dalmat; Sf. Cuv. Visarion Greco-catolice Sf. cuv.Visarion, făcătorul de minuni și Ilarion cel Nou Romano-catolice Sf. Norbert, ep. Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mănăsti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iunie
Este a 157-a zi a anului 2025. Au mai rămas 208 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 20 h 57 m. Luna răsare la 16 h 25 m și apune la 02 h 42 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Universitatea și clădirile istorice din Alcalá de Henares (Spania)
Alcala de Henares a fost primul oraș universitar planificat din lume, înființat la începutul secolului al XVI-lea de cardinalul Jimenez de Cisneros. A fost considerat tiparul original pentru Civitas Dei (Orașul lui Dumnezeu), comunitatea urbană ideală pe care misionarii spanioli au dus-o cu ei în America. A constituit, de asemenea, un model pentru universit
5 iunie - Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (ONU)
Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat este marcată anual la data de 5 iunie. În 2015, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a propus lansarea unei inițiative pentru declararea unei Zile internaționale pe
Bienala de Design de la Londra 2025 (5-29 iunie)
A cincea ediție a Bienalei de Design de la Londra/ London Design Biennale are loc anul acesta între 5 și 29 iunie la Somerset House, avându-l ca director artistic pe dr. Samuel Ross, anunță https://londondesignbiennale.com/. Tema stabilită pentru acest an este 'Surface Reflections'/'Refle
5 iunie - Ziua mondială a mediului înconjurător (ONU)
Ziua mondială a mediului înconjurător este marcată anual la 5 iunie, sub coordonarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), și reprezintă principalul mijloc al Organizației Națiunilor Unite pentru încurajarea conștientizării și acțiunilor pentru mediu la nivel mondial. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Uni
5 iunie - Ziua Învățătorului
Ziua învățătorului, instituită prin Legea nr. 289/2007, este sărbătorită, anual, la data de 5 iunie, ziua nașterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr. Un proiect legislativ privind instituirea Zilei Învățătorului a fost depus de mai mulți deputați și senatori, în mai 2007. 'Ziua Învățătorului se dorește a fi un bun prilej de reflecție a
5 iunie - Ziua limbii turce
Ziua limbii turce este sărbătorită, în fiecare an, începând din 2017, la data de 5 iunie. Un proiect legislativ pentru desemnarea zilei de 5 iunie, ca sărbătoare a limbii turce, a fost inițiat de Ibram Iusein, deputatul minorităților naționale, la începutul anului 2016. Senatul a adoptat, la 5 aprilie, proiectul de lege privind institui
Reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO, la Bruxelles (5 iunie)
La 5 iunie 2025, se desfășoară, la Bruxelles, reuniunea ministerială a responsabililor portofoliilor apărării din statele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru abordarea problemelor stringente dedicate securității și apărării ce privesc organizația, precum și în perspectiva pregătirii agendei summitului alianței din această lună, din Țăr
CITATUL ZILEI
'Dacă vrei să ai copii inteligenți, citește-le povești. Dacă vrei să fie și mai inteligenți, citește-le și mai multe povești.' - Albert Einstein (sursa: https://www.goodreads.com/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iunie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Dorotei, episcopul Tirului Greco-catolice Sf. ep. m. Dorotei al Tirului Romano-catolice Sf. Bonifaciu, ep. m. Sfântul Sfințit Mucenic Dorotei este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 5 iunie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iunie
Este a 156-a zi a anului 2025. Au mai rămas 209 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 20 h 56 m. Luna răsare la 15 h 22 m și apune la 02 h 26 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)