O PERSONALITATE PE ZI: Mihai Ralea, psiholog, sociolog, memorialist, membru titular al Academiei Române

Mihail Ralea, psiholog, sociolog, antropolog, estetician, critic literar, memorialist şi filosof, profesor universitar, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 1 mai 1896, în Huşi.
A urmat cursurile Liceului Internat din Iaşi, absolvind în 1914, apoi şi-a luat licenţa în drept şi litere la Universitatea din Iaşi (1918). Şi-a continuat pregătirea la École Normale Supérieure din Paris (1919-1923), unde a obţinut doctoratul în drept (1922) şi doctoratul în filosofie (Sorbona, 1923), se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).
La revenirea în ţară, a fost numit, la Universitatea din Iaşi, asistent la catedra de filosofie, apoi conferenţiar la catedra de pedagogie socială (1923-1926), profesor de psihologie şi estetică (1926-1938), apoi, din 1938, a fost profesor la Universitatea din Bucureşti.
În cadrul Universităţii din Iaşi a predat cursuri de psihologie generală, psihologie socială, psihologie comparată, caracterologie şi tipologie. ''În perioada ieşeană, Ralea a avut o contribuţie importantă la constituirea psihologiei ştiinţifice în România, prin analizele critice ale unor curente din psihologia vremii (behaviorism, structuralism) şi prin orientarea psihosociologică a unora din lucrările sale. În concepţia psihologică a lui Mihai Ralea, problema individualităţii şi a personalităţii ocupă o poziţie centrală. Fundamentează conceptul de "adaptare", subliniind caracterul activ al procesului. Ideea studierii psihologice a omului total, a omului concret, acţionând în contextul social căruia îi aparţine sau ideea condiţionării sociale a psihicului uman sunt câteva dintre contribuţiile sale importante în procesul de scientifizare a psihologiei româneşti. Cursul de psihologie socială (1931) este perfect articulat nivelului european la care evoluase această ştiinţă în epocă'', se arată pe site-ul http://150.uaic.ro/.
Discipol al lui G. Ibrăileanu, a devenit, începând din 1933, director la revista "Viaţa românească", la început împreună cu G. Călinescu, apoi cu D.I. Suchianu.
A intrat în politică alături de Partidul Naţional Ţărănesc şi o vreme a fost directorul oficiosului acestui partid, ziarul "Dreptatea". În 1939 intră în rândurile Frontului Renaşterii Naţionale, partidul unic întemeiat de regele Carol al II-lea, şi a fost numit ministru al Muncii şi Ocrotirilor Sociale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este internat o perioadă, din cauza concepţiilor sale de stânga şi atitudinii antihitleriste, în lagărul de la Târgu Jiu. După 1944 a ocupat mai multe funcţii politice: ministru al Artelor în guvernul Petru Groza, ministru al României la Washington (1946-1948), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.
Mihai Ralea a fost, de asemenea, preşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO, precum şi preşedinte al grupului român pentru Uniunea Interparlamentară; şef al Catedrei de psihologie la Universitatea din Bucureşti.
A debutat în 1916 în revista "Convorbiri literare", cu studiul "Importanţa sociologică a lui G. Tarde", şi în continuare colaborează la "Viaţa românească", "Însemnări literare", "Adevărul literar şi artistic", "Dreptatea", "Cuvântul liber", "Dimineaţa", "Fapta", "Contemporanul", "Secolul 20" etc.
Ca doctrinar politic, a elaborat studiul "Perspectivele ţărănismului în faţa noilor curente sociale" (1934), potrivit "Dicţionarului general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).
A elaborat o serie de lucrări de mare însemnătate în domeniul psihologiei: ''Formarea ideii de personalitate- studiu de psihologie genetică'', "Problema inconştientului", "Ipoteze şi precizări în ştiinţa sufletului. Studii psihologice", "Psihologie şi viaţă", "Istoria psihologiei", "Introducere în psihologia socială" ş.a. Cea mai importantă lucrare a sa a fost considerată "Explicarea omului'' (1946), tradusă şi în franceză în 1949.
A întocmit, de asemenea, lucrări de referinţă şi în domeniul sociologiei: "Introducere în sociologie", "Sociologia succesului" ş.a.
Mihai Ralea a fost cel care a impus, în critica literară, causeria şi eseul literar, în care a reprezentat direcţia sociologică, psihologică şi chiar antropologică: ''Fenomenul românesc'', ''Interpretări'', ''Comentarii şi sugestii'', ''Perspective'', ''Atitudini'', ''Valori''.
Călător împătimit, a lăsat interesante note de călătorie: "Memorial. Note de drum în Spania", "Nord-Sud. Egiptul, Olanda, Anglia, Spania", "În Extremul Occident. Note de drum din Antile, California, Canada".
La 1 noiembrie 1948 a fost ales membru titular activ al Academiei Române, iar între 1959-1963 a fost preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Economice, Filosofice şi Juridice a Academiei Române, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
A murit la 17 august 1964, la Berlin. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: galeriaportretelor.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
10 mai - Ziua Românității Balcanice
La 10 mai 2025 este sărbătorită Ziua Românității Balcanice, în conformitate cu prevederile Legii 156 din 7 iunie 2021. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei Românității Balcanice a fost adoptat, la 12 mai 2021, cu 293 de voturi favorabile, două împotrivă și două abțineri, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional,
10 mai - Ziua Independenței Naționale a României
La 10 mai 2025 este aniversată Ziua Independenței Naționale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, potrivit www.cdep.ro. La 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaților, deputatul PNL Gigel Sorinel Știrbu a prezentat propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiec
CITATUL ZILEI
'Poetul ... nu-i și nu poate fi decât contemporan.' - C.A.Rosseti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Calistrat de la Timișeni și Vasiova; Sf. Ap. Simon Zilotul Greco-catolice Sf. ap. Simon Zelotul Romano-catolice Sf. Ioan de Avila, pr. înv.; Fer. Ivan Merz, laic Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (1900-197
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 mai
Este a 130-a zi a anului 2025. Au mai rămas 235 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 54 m și apune la 20 h 31 m. Luna răsare la 18 h 34 m și apune la 04 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Săptămâna europeană 5-11 mai 2025
Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, rezoluția privind viziunea Parlamentului și solicitările sale privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, instituirea Ordinului European de Merit, sprijinul suplimentar acordat de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, noi inve
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 mai 2025
Publicarea de către AEP a rezultatelor finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, validarea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională și calificarea lui Nicușor Dan (independent) și a lui George Simion (AUR) în al doilea tur, demisia premierului Marcel Ciolacu din fruntea guvernului și ieșirea PSD din coaliția de guvernare, desemnarea
FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la prezentarea Declarației Schuman de către ministrul francez Robert Schuman (9 mai 1950)
La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman a susținut declarația prin care a propus crearea la nivel european a unei instituții pentru gestionarea în comun a producției de cărbune și oțel, considerată principalul furnizor pentru industria producătoare de război și, deci, pentru alimentarea războiului. Declarația a fost un pas f
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Baletul 'Mama păcălită', o adaptare după 'La fille mal gardee', în regia și coregrafia lui Cătălin Caracaș, va fi prezentat în premieră pe 9 mai, la Sala Mare a Operei Comice pentru Copii. 'Mama păcălită' este o comedie în trei tablouri, plină de energie, culoare și umor, care transmite povestea unei tinere îndră
9 mai - Ziua Națională a Oinei
La 9 mai 2025 este sărbătorită Ziua națională a oinei, potrivit Legii nr. 87 din 11 aprilie 2023 pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, conform https://legislatie.just.ro și www.cdep.ro. 'Oina este sportul național al Rom&a
9 Mai - Ziua Europei
Ziua Europei este sărbătorită, în fiecare an, la 9 mai, fiind marcat momentul istoric al 'Declarației Schuman', un moment de răscruce care a constituit începutul integrării și cooperării europene pentru pace și unitate, se arată pe https://europeday.europa.eu/. În urmă cu 75 d
CITATUL ZILEI
'Există mari artiști care nu se exprimă decât pe ei. Dar cei mai mari dintre toți sunt acei a căror inimă bate pentru toți.' - R. Rolland (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 mai
Ortodoxe Sf. Proroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor; Aducerea la Bari a moaștelor Sf. Ier. Nicolae Greco-catolice Sf. pf. Isaia; Sf. m. Hristofor Romano-catolice Ss. Isaia, profet; Pahomie, pustnic Sfântul Proroc Isaia este pomenit în calendarul c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 mai
Este a 129-a zi a anului 2025. Au mai rămas 236 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 55 m și apune la 20 h 29 m. Luna răsare la 17 h 30 m și apune la 04 h 20 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales Papă al Bisericii Catolice (fișă biografică)
Cardinalul Robert Francis Prevost a fost ales, în 8 mai 2025, Papă al Bisericii Catolice. Noul suveran pontif și-a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea, informează agențiile internaționale de presă. Robert Francis Prevost s-a