Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Nicolas Warnery, a declarat, într-un interviu, pentru AGERPRES, că ţara sa este pregătită să găzduiască "o mare ediţie" a Jocurilor Olimpice, beneficiind de expertiza câştigată prin organizarea altor evenimente majore, precum Cupa Mondială sau Campionatul European de fotbal.

La 100 de ani distanţă de la ultima ediţie organizată la Paris, administraţia franceză îşi doreşte ca "durabil" să fie cuvântul de ordine în organizarea JO 2024.

Organizatorii Jocurilor Olimpic au făcut un calcul conform căruia, statul francez ar trebui să câştige trei euro la un euro investit de la bugetul de stat.

"Un calcul economic demonstrează că la un euro investit din fonduri publice se întorc la buget trei euro din activităţi economice. Vrem într-adevăr să implementăm acest model economic mai durabil, să câştigăm acest pariu, pentru ca şi alte oraşe care vor organiza aceste Jocuri pe viitor să organizeze ediţii mai puţin costisitoare", a declarat ambasadorul Franţei.

Nicolas Warnery a afirmat, de asemenea, că Franţa intenţionează ca organizarea JO să coste mult mai puţin decât ediţiile precedente.

În ceea ce priveşte alegerile anticipate din Franţa, Warnery a afirmat că schimbările guvernamentale nu vor afecta în niciun fel organizarea competiţiei supreme: "Nu avem nevoie de miniştri, cu excepţia secvenţelor protocolare. Nu avem nevoie de miniştri pentru derularea Jocurilor în sine".

Diplomatul francez a precizat că un grup de poliţişti şi jandarmi români a plecat deja în Franţa pentru a ajuta forţele de ordine franceze la securitatea sportivilor şi spectatorilor care vor participa la ediţia de la Paris a JO.

Nicolas Warnery a mulţumit Comitetului Olimpic şi Sportiv Român pentru acţiunile comune organizate la Ambasada Franţei şi a urat succes sportivilor români la Paris.

AGERPRES: Jocurile Olimpice de vară revin la Paris după 100 de ani. Ce înseamnă pentru Paris şi Franţa găzduirea acestei ediţii? Pentru că acum Parisul devine, după Londra, al doilea oraş al lumii cu trei ediţii găzduite după cele din 1900 şi 1924.
Nicolas Warnery: Într-adevăr, pentru noi este foarte emoţionant să găzduim a treia ediţie a Jocurilor Olimpice, dar, în general, găzduirea Jocurilor Olimpice este emoţionantă. Ceea ce este frapant este faptul că această ediţie are loc la 100 de ani de la ultima care a avut loc la Paris şi care a lăsat amintiri puternice. Sperăm să facem din această ediţie o mare ediţie a Jocurilor Olimpice, care vor fi ecologice, paritare din punctul de vedere al participării, cu un număr egal de sportivi şi sportive, cu acces pentru persoanele cu dizabilităţi, cu o infrastructură olimpică care va fi utilizată ulterior pe termen lung. Aşadar, pentru noi, această ediţie este o vitrină, dacă pot spune aşa, a unor Jocuri durabile şi pot să spun că o să încercăm să o facem în acelaşi spirit ca şi în cazul organizării Turului Franţei, în sensul că ne dorim să punem în valoare varietatea Franţei, frumuseţea peisajelor, cultura franceză şi valorile sportive. Jocurile nu înseamnă numai competiţiile sportive, ele se referă şi la parcursul torţei olimpice, care a ajuns la Marsilia în urmă cu câteva săptămâni şi care a traversat 400 de oraşe şi localităţi, parcurgând foarte multe regiuni frumoase ale ţării. În ceea ce priveşte competiţiile sportive, ele vor avea loc atât la Paris, în locuri emblematice, dar şi la Marsilia şi în Tahiti, cât şi în alte patru oraşe care vor găzdui meciurile de fotbal. Vrem să arătăm varietatea ţării noastre şi să îi găzduim cât mai bine pe sportivi, pe spectatori şi telespectatori.

AGERPRES: Anul acesta Jocurile Olimpice se întorc în Europa, este Franţa pregătită să găzduiască cea mai mare întrecere sportivă a lumii?
Nicolas Warnery: Da, suntem gata, pentru că ne pregătim de mult timp şi avem ambiţii mari. Am organizat şi alte evenimente sportive în anii precedenţi, ca de exemplu Campionatul European de fotbal, Cupa Mondială de fotbal. Evident a trecut ceva vreme de la organizarea acestora, dar avem această experienţă. Am dorit să utilizăm această experienţă şi în cazul Jocurilor Olimpice. Ştim bine că ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice au avut un impact important asupra oraşelor în care au fost organizate şi ne-am dorit să se întâmple acelaşi lucru şi cu Parisul, dar şi cu celelalte locuri de desfăşurare a competiţiilor pe care le-am menţionat deja, pentru că am dorit să nu limităm doar la Paris organizarea acestei ediţii. Iată de ce avem şi alte locuri care găzduiesc competiţiile, precum Versailles, Marsilia, Polinezia, ca să punem în valoare şi Teritoriile de peste mări, sau patru oraşe din provincie unde se vor organiza meciurile de fotbal, deci dorim să arătăm varietatea regiunilor ţării noastre. Acesta a fost obiectivul nostru. Şi repet, pregătim aceste Jocuri de ani buni. Au fost făcute investiţii în infrastructura de transport, au fost date în folosinţă noi linii de metrou la periferia capitalei, a fost construit un nou Sat Olimpic, care va rămâne şi care ulterior va fi utilizat ca şi locuinţe pentru locuitorii din regiunea Seine Saint-Denis, unde va avea loc majoritatea probelor sportive. Vor fi structuri sportive care vor rămâne pe termen lung. Deci încă odată, sunt lucruri pe care le-am planificat cu mult timp înainte şi care vor rămâne.

AGERPRES: Cum privesc cetăţenii francezi organizarea acestor Jocuri la Paris, pentru că am văzut că din ce în ce mai multe state refuză să îşi depună candidatura, îngrijorate de bugetele uriaşe necesare?
Nicolas Warnery: Este adevărat că organizarea unei competiţii precum Jocurile Olimpice sau Cupa Mondială de fotbal, eveniment de anvergură similar, a devenit foarte costisitoare şi foarte complicată. Din această cauză am încercat să facem invers, să concepem totul de la început astfel încât Jocurile să fie cât mai durabile, cât mai ecologice, să coste cât mai puţin, cu multe finanţări private şi cu finanţări publice pentru echipamente care vor avea o utilitate pe termen lung, şi nu pentru echipamente care să nu fie utilizate ulterior. Un calcul economic demonstrează că la un euro investit din fonduri publice se întorc la buget trei euro din activităţi economice. Vrem într-adevăr să implementăm acest model economic mai durabil, să câştigăm acest pariu, pentru ca şi alte oraşe care vor organiza aceste jocuri pe viitor să organizeze ediţii mai puţin costisitoare.

AGERPRES: Îmi puteţi spune la cât se ridică investiţiile Franţei în organizarea Jocurilor Olimpice, din 2017, de când a primit organizarea, şi până acum?
Nicolas Warnery: Nu pot să vă dau încă o cifră. În mare, sunt peste 9 miliarde de euro, dar nu este o cifră definitivă. Dar obiectivul este să avem Jocuri care să coste de două ori mai puţin decât ediţiile precedente. Deci, iată, de ce v-am menţionat toate eforturile depuse pentru ca modelul economic să fie durabil, astfel încât costurile totale finale să fie la jumătate faţă de ediţiile precedente. Pentru ca suma să fie accesibilă, rezonabilă, în lumea dificilă în care trăim în care resursele financiare nu sunt nelimitate.

AGERPRES: Japonia a anunţat costul total al organizării ediţiei de la Tokyo, 15,4 miliarde de dolari, asta înseamnă că Franţa nu va depăşi această sumă?
Nicolas Warnery: Suntem într-adevăr sub această cifră, dar nu vă garantez că vom reuşi să ne limităm la jumătate, însă ne situăm undeva între jumătate şi maximum două treimi din această sumă. Pentru că de la început, am conceput ca organizarea Jocurilor să se deruleze din această perspectivă.

AGERPRES: Cum comentaţi desfăşurarea Jocurilor Olimpice în contextul politic din Franţa, unde au avut loc alegeri anticipate? Va avea de suferit în vreun fel organizarea JO?
Nicolas Warnery: Cred că nu va avea niciun impact, pentru că totul este gata de ceva timp. Există înalţi funcţionari, ca de exemplu prefecţi, care, sub autoritatea miniştrilor, au pregătit totul şi ei sunt cei care vor face să funcţioneze toată organizarea acestor jocuri pe durata competiţiilor. Există într-adevăr în curs o schimbare de guvern, pentru că am avut recent alegeri. Se derulează consultări politice în această perioadă pentru a constitui o coaliţie şi a numi un guvern. Este posibil să mai dureze, avem mai puţină experienţă decât alte ţări, spre exemplu România, în termeni de coabitare, pentru că de mult timp nu am am avut în Franţa o asemenea situaţie. Deci, va mai lua ceva timp, dar nu va avea niciun fel de impact asupra Jocurilor. Nu avem nevoie de miniştri, cu excepţia secvenţelor protocolare, pentru derularea Jocurilor în sine.

AGERPRES: Securitatea acestui eveniment este un subiect larg dezbătut de presa internaţională. Există motive de îngrijorare în această privinţă? Am înţeles că vor fi implicaţi peste 60.000 de militari, poliţişti şi jandarmi...
Nicolas Warnery: Orice eveniment major din zilele noastre, orice eveniment care atrage atenţia media şi care presupune o adunare mare de oameni, este susceptibil de a fi vizat de ameninţări de securitate. Şi în această privinţă, am anticipat de foarte mult timp. Avem, aş spune din păcate, o experienţă vastă în acest domeniu, şi toate locurile de desfăşurare a competiţiilor au fost bine securizate. Am făcut apel şi la cooperarea internaţională. De altfel, un grup de poliţişti şi jandarmi români au plecat acum câteva zile în Franţa, pentru a ne ajuta, şi le suntem recunoscători. Având în vedere că vor fi sportivi din lumea întreagă, vor fi şi forţe de securitate, poliţişti şi jandarmi din lumea întreagă, care ne vor ajuta la buna derulare a evenimentului.

AGERPRES: Cât de important este sportul pentru cetăţeanul francez şi spuneţi-mi dacă Franţa se aşteaptă ca numărul practicanţilor de sport să crească după Jocurile Olimpice.
Nicolas Warnery: Există două categorii de francezi, unii care fac foarte mult sport, în mod intensiv, în fiecare weekend, la un nivel aproape profesionist, chiar dacă sunt amatori. Dar şi milioane de francezi care fac sport de pe canapea. Ideea este să aducem sportul în centrul educaţiei tinerilor, la şcoală, dar şi al programelor pentru sănătate. Nutriţia şi sportul, alături de somn sunt elemente cheie pentru o bună sănătate şi ideea este să promovăm această nouă cultură a sportului pentru sănătate, care presupune 30 de minute de exerciţii fizice pe zi, pe care, din păcate, un anumit număr de francezi nu le fac.

AGERPRES: Franţa a încheiat ediţia precedentă a Jocurilor pe locul 8 în clasamentul pe naţiuni, cu 33 de medalii. Ce aşteptări aveţi dumneavoastră şi Comitetul Olimpic Francez în această privinţă, poate încheia Franţa în top 3?
Nicolas Warnery: Întotdeauna este periculos să facem astfel de pronosticuri sau să stabilim astfel de obiective. Este normal că federaţiile sportive fixează obiective pentru sportivi şi este normal, din păcate, că uneori mulţi sportivi nu pot să le atingă, pentru că pe podium nu poate urca toată lumea. Cred că federaţiile sportive franceze au încercat să motiveze sportivii, afirmând că suntem la noi acasă şi trebuie să fim printre cei mai buni. Vom vedea rezultatele. Şi eu sper, ca toată lumea, că Franţa va avea un bun rezultat şi că va fi pe podium, dar rămâne de văzut.

AGERPRES: Aveţi deja 10 luni de mandat în România, ştiu că aţi întâlnit sportivi români în acest timp. Ce ştiţi despre sportul românesc?
Nicolas Warnery: Ceea ce mă uimeşte este faptul că românii fac multe activităţi sportive la munte, fac drumeţii, escaladă, schi. Faţă de Franţa, cred că merg mai puţin pe bicicletă în weekend, în timp ce în Franţa mulţi francezi merg pe bicicletă în grupuri, uneori de 50 de persoane, pe drumuri lăturalnice. Cred că această activitate sportivă este mai puţin populară printre români. Cred că românii practică sport la fel ca toată lumea, fac tenis, fotbal sau alte sporturi. Şi aveţi domenii clasice în care excelaţi, precum gimnastica, domeniu în care aveţi campioane de renume. Nu voi da nume, pentru că toată lumea le cunoaşte. Aveţi şi mari campioni de scrimă. Şi există şi activităţile sportive practicate în cadrul cluburilor, pe care le văd mai puţin decât cele practicate în natură.

AGERPRES: Aveţi un mesaj pentru sportivii, dar şi suporterii români care vor participa la JO de la Paris?
Nicolas Warnery: Mai întâi aş dori să mulţumesc Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, dar şi marilor campioni şi campioane români care au participat la ediţiile precedente ale Jocurilor şi care au participat la organizarea acestei ediţii şi au fost alături de noi la cel puţin două evenimente organizate aici, la Ambasada Franţei la Bucureşti, şi au vorbit cu pasiune despre Jocuri şi despre valorile sportive. Sunt sigur că aceşti campioni şi campioane sunt exemple pentru generaţiile tinere ale României. Urez mult succes delegaţiei de sportivi ai României şi sper că vor profita pe deplin de această ediţie, organizată la 100 de ani de la Jocurile la care au câştigat prima medalie la Paris, şi că vor câştiga multe medalii şi de această dată.

Franţa va găzdui, în perioada 26 iulie - 11 august, cea de-a XXXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară.

România va fi reprezentată de 107 sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris, la 18 discipline.
AGERPRES (A, AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO