Curtea de Apel Timişoara (CAT) a respins definitiv ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara împotriva sentinţei penale pronunţate de Tribunalul Timiş în dosarul în care doi medici ai Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" din Timişoara, acuzaţi de abuz în serviciu în perioada pandemiei COVID, au fost achitaţi de magistraţi.

În dosar au fost inculpaţi medicii Virgil Musta şi Diana Manolescu, alături de asistenta Maria Albu şi angajata Diana Paica.

"Curtea de Apel Timişoara respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie Timişoara împotriva sentinţei penale pronunţate de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 5306/30/2022. Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului. Definitivă", informează, marţi, site-ul CAT.

Medicul infecţionist Virgil Musta a reacţionat la sentinţa CAT, detaliind care au fost acuzaţiile care i-au fost aduse, fiind acum achitat definitiv în instanţă.

"În rechizitoriu, DNA m-a acuzat că am instigat la abuz în serviciu trei asistente din Ambulatoriul Spitalului Victor Babeş, deoarece ca şef de secţie (deşi nu erau pe secţia mea) le-am determinat (am instigat) să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să preleveze teste contra cost în beneficiul societăţii private (...), activitate pe care DNA o considera abuz în serviciu. Pe directorul medical Diana Manolescu şi pe asistenta şefă din Ambulatoriu, deoarece prin influenţa pe care am avut-o datorită notorietăţii, s-a creat un ascendent moral asupra celor două inculpate care le-a determinat să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, respectiv, să nu întreprindă niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare şi aplicarea sancţiunilor corespunzătoare care în accepţiunea DNA este abuz în serviciu", arată dr. Virgil Musta, marţi, într-o informare de presă.

Astfel, dr. Musta ar fi produs un prejudiciu de 12.172 lei spitalului, deoarece s-a plătit integral salariul celor trei asistente.

Medicul infecţionist subliniază că în luna iulie 2020 exista o cerere foarte mare de testare PCR SARS-CoV2 contra cost, deoarece multe persoane doreau să meargă în concediu sau la muncă în străinătate şi li se solicitau aceste teste, iar pe de altă parte, persoane contacte doreau să ştie dacă sunt pozitive, pentru a-şi proteja familia. OMS şi Comisia de luptă anti-COVID din cadrul Ministerului Sănătăţii solicitau creşterea capacităţii de testare, element cheie pentru ţinerea sub control a focarelor apărute.

"În acest context, capacitatea de testare prin teste PCR ARN SARS-CoV2 a laboratoarelor acreditate în Timişoara era depăşită. În aceeaşi perioadă, au apărut primele cazuri de infecţie SARS-CoV2 în instituţii precum CJAS Timiş, Serviciul Rutier IPJ Timiş, Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara, care neavând buget să-şi testeze angajaţii riscau să-şi oprească activitatea. Singurul laborator care mai avea capacitate de a efectua teste era laboratorul Spitalului Victor Babeş din Timişoara, deoarece acesta efectua teste doar persoanelor suspecte, cu simptomatologie ce se încadra în definiţia de caz, dar nu avea resurse financiare pentru a cumpăra testele şi materialele necesare testării contra cost şi nici posibilitatea fiscalizării testelor", a subliniat medicul.

În acest context, a menţionat el, a început colaborarea dintre clinica privată şi Spitalul Babeş, printr-un contract "perfect valabil", în care clinica punea la dispoziţie materialele necesare testării şi efectua recoltările, laboratorul Spitalului Babeş prelucra probele, iar cea mai mare parte din profit mergea la spital.

"Din profitul realizat, clinica privată a efectuat peste 300 de teste gratuite pentru instituţiile statului amintite, pentru ca activitatea acestora să poată continua. Cele trei asistente care lucrau în Ambulatoriul Spitalului Babeş, acuzate de DNA de abuz în serviciu, ale căror atribuţii de serviciu în intervalul orar 7-10 erau acelea de a recolta probe pentru depistarea infecţiei SARS-CoV2 la pacienţii cu simptomatologie conform definiţiei de caz, şi-au îndeplinit în întregime obligaţiile de muncă, iar în timpul liber au ajutat personalul de la clinica privată, recoltând şi contra cost, pentru ca pacienţii să nu stea prea mult şi totodată să fie recoltaţi toţi cei care se prezentau pentru testare. Acest ajutor DNA l-a considerat abuz în serviciu, neînţelegând că era o stare de spirit în care toţi doream să fim folositori, ajutam cu ce puteam, astfel ca lucrurile să funcţioneze bine, ceea ce a dus la rezultate foarte bune în această luptă", a susţinut dr. Virgil Musta.

În ceea ce priveşte acuzaţia de instigare, medicul infecţionist precizează că ambele instanţe, Tribunalul Timiş şi CAT, au arătat că acuzaţiile de abuz în serviciu nu se susţin conform legislaţiei şi ca atare nu există nici instigare la abuz în serviciu.

Totodată, a adăugat el, spitalul nu a suferit vreun prejudiciu, ci a câştigat o sumă importantă prin contractul cu clinica privată. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)