Ziua mondială a refugiatului (World Refugee Day) este marcată anual la 20 iunie, fiind desemnată, potrivit Rezoluţiei 55/76 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, din 4 decembrie 2000, pentru a onora refugiaţii din întreaga lume, se menţionează pe site-ul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), https://www.unhcr.org/.

Ziua mondială a refugiatului, care este marcată prin diverse evenimente, în numeroase ţări de pe glob, în sprijinul refugiaţilor, celebrează puterea şi curajul oamenilor care au fost forţaţi să fugă din ţara lor natală pentru a scăpa de conflicte sau persecuţie, reprezentând, totodată, o ocazie de a crea empatie şi înţelegere pentru situaţia lor dificilă. De asemenea, scoate în evidenţă drepturile, nevoile şi dorinţele refugiaţilor, ajutând la mobilizarea voinţei şi a resurselor politice astfel încât refugiaţii să poată nu doar supravieţui, ci şi prospera.

Refugiati din Ucraina

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

În 2024 Ziua mondială a refugiatului pune accent pe solidaritatea cu refugiaţii - pentru o lume în care refugiaţii sunt bineveniţi. (https://www.unhcr.org/). Refugiaţii au nevoie de solidaritatea noastră acum mai mult ca oricând. Solidaritate înseamnă să ţinem porţile deschise, celebrând punctele forte şi realizările şi reflectând asupra provocărilor cu care refugiaţii se confruntă.

Solidaritate cu oamenii forţaţi să fugă înseamnă, de asemenea, găsirea de soluţii la situaţia lor, punând capăt conflictelor pentru ca aceştia să se poată întoarce acasă în siguranţă, asigurându-le oportunităţi pentru a putea prospera în comunităţile care i-au primit, şi oferind ţărilor resursele de care au nevoie pentru a include şi sprijini refugiaţii, se mai menţionează pe site-ul citat.

Refugiati din Ucraina

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO  

Ziua mondială a refugiatului a fost marcată la nivel mondial pentru prima dată la 20 iunie 2001, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Convenţiei privind statutul refugiaţilor din 1951. Iniţial a fost cunoscută ca Ziua refugiaţilor din Africa, înainte ca Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să o desemneze oficial ca zi internaţională în decembrie 2000.

La 28 iulie 1951, o conferinţă specială ONU a aprobat Convenţia privind statutul refugiaţilor. Convenţia din 1951 este documentul juridic fundamental pentru protecţia internaţională a refugiaţilor, menţionează site-ul https://www.unhcr.org/.

Refugiati din Ucraina

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO 

Potrivit ONU, Oficiul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) - cunoscut şi ca Agenţia ONU pentru Refugiaţi -, înfiinţat în 14 decembrie 1950 de către Adunarea Generală a ONU, este mandatat să conducă şi să coordoneze acţiunile internaţionale pentru protejarea refugiaţilor şi pentru soluţionarea problemelor pe care aceştia le au.

Obiectivul principal al UNHCR este de a proteja drepturile şi bunăstarea refugiaţilor. UNHCR are în vedere ca toată lumea să îşi poată exercita dreptul de a solicita azil şi de a găsi refugiu în alt stat, cu opţiunea de a se întoarce acasă în mod voluntar, de a se integra pe plan local sau de a se reinstala într-o ţară terţă. De asemenea, UNHCR are mandat pentru ajutorul persoanelor apatride.

Refugiati din Ucraina

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO 

România este stat parte la toate instrumentele juridice internaţionale care guvernează activitatea UNHCR, respectiv Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951 şi Protocolul adiţional din 1967, Convenţia privind statutul apatrizilor din 1954 şi Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe (MAE), www.mae.ro. Relaţia de parteneriat cu UNHCR a fost consolidată prin încheierea, la 2 martie 2011, a unui Acord-cadru de cooperare bilaterală, care oferă predictibilitate contribuţiilor naţionale la bugetul agenţiei ONU, menţionează MAE. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Mariana Zbora-Ciurel; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)