Avem un sport naţional, o Zi Naţională acestei discipline, o lege care ar trebui să ajute la popularizare. Oina face parte chiar şi din patrimoniul cultural al României. Dar cine ştie cum se joacă, cine are acces la acest sport şi care sunt greutăţile întâmpinate explică preşedintele Federaţiei Române de Oină (FRO), Nicu Dobre, într-un interviu, pentru AGERPRES.

Am putea spune că suntem aşi, că tot românul "e tobă" de oină. Însă obiectivul principal al Federaţiei Române de Oină este acela de a promova şi populariza sportul naţional în cât mai multe regiuni ale ţării. "Noi, practic, ce facem acum? Luăm toată România la periat, într-un termen mai puţin academic, încercând să îi învăţăm pe oameni acest sport", a afirmat preşedintele FRO.

Deşi jocul de oină, legiferat ca sportul naţional al României, a fost inclus şi în "Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial" de către Ministerul Culturii, federaţia întâmpină în continuare probleme în ceea ce priveşte popularizarea acestei discipline. "Teoretic, nu ar trebui să mă chinuiesc să promovez oina în România. Adică România ar trebui să ştie să joace oină. Dar avem această problemă", afirmă Dobre.

Una dintre cerinţele FRO este ca în şcoli să se găsească un kit pentru practicarea acestui sport şi regulamentul, pentru cei care vor să înveţe: "Atenţie, a nu se confunda cu trebuie să facă toată lumea oină pentru că este sport naţional, dar trebuie să aibă posibilitatea".

Parlamentul României a adoptat în data de 11 aprilie 2023 o lege prin care oina este declarată sport naţional al României şi a decretat ziua de 9 mai - Ziua Naţională a Oinei. Cu toate acestea, oina nu are nici măcar un teren la nivel naţional destinat exclusiv acestei discipline: "Aici este o mare problemă, pentru că avem un sport naţional şi ar trebui să avem cel puţin unul la nivelul Capitalei şi unul în fiecare regiune".

Nici la capitolul înţelegerii şi adoptării legislaţiei de care beneficiază acest sport, România nu excelează. Legea adoptată anul trecut stabileşte că Federaţia Română de Oină va prezenta, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, activităţile propuse a se desfăşura anul următor pentru finanţarea directă de la bugetul de stat a Programului naţional "Redescoperă Oina". Prin acest program "autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, precum şi persoanele fizice sau juridice pot acorda sprijin material sau logistic", aşa prevede actul normativ, însă doar trei structuri publice au răspuns afirmativ la apelul federaţiei de promovare a oinei. "Cred că este prea puţin pentru cum ar trebui să se desfăşoare cu adevărat un Program naţional", a afirmat preşedintele FRO.

Dar, chiar şi în aceste condiţii, problema cea mai mare a oinei în momentul de faţă, este alta. Conform preşedintelui FRO impasul major este legat de faptul că în facultăţile de educaţie fizică şi sport, viitorii profesori nu deprind tainele acestui sport: "Dacă profesorii de sport nu cunosc oina, cine să îi înveţe pe copii în şcoală? Am făcut demersuri la toate facultăţile de profil din ţară, din păcate nu sunt interesaţi nici măcar să le prezentăm regulile".

AGERPRES: Cum sărbătoreşte oina a doua ei zi naţională?
Nicu Dobre: E un motiv de bucurie să putem să sărbătorim Ziua Naţională a Oinei, pentru că este o zi care ne uneşte şi suntem bucuroşi pentru asta. Încercăm să facem mai multe activităţi în ţară, atât competiţii sportive, cât şi activităţi de iniţiere şi de prezentare a ceea ce înseamnă oina. Dar trebuie să precizez că aceste activităţi nu vor avea loc doar mâine, ci şi în perioada următoare, sub egida Zilei Naţionale a Oinei. Vom avea şi competiţii şi activităţi în care copiii vor putea să înveţe cum se joacă acest sport. Competiţiile vor fi organizate de către structurile afiliate la Federaţia Română de Oină din toate judeţele ţării.

AGERPRES: Pentru că vorbiţi despre practicanţi, e clar că oina are nevoie să crească acest număr şi vreau să vă întreb care sunt acţiunile prin care vreţi să atingeţi acest obiectiv?
Nicu Dobre: După cum bine ştiţi, prin aceeaşi lege prin care s-a instituit anul trecut Ziua Naţională a Oinei, a fost adus în atenţie programul naţional ''Redescoperă Oina'', care constă într-un complex de măsuri care să ducă la majorarea numărului de practicanţi. Noi ne-am gândit ca prin acest program să pătrundem în toate şcolile din România, să învăţăm copiii şi profesorii acest sport, astfel încât numărul de practicanţi să crească. Am depus anul trecut la Guvern, conform legii, acest program în care sunt cuprinse măsurile pentru dezvoltarea acestui sport, măsuri care ţin de mai multe domenii, plecând de la infrastructură, pentru că avem o mare problemă cu infrastructura. Se ştie foarte bine că în România nu există niciun teren destinat exclusiv jocului de oină. Şi aici este o mare problemă, pentru că avem un sport naţional şi ar trebui să avem cel puţin unul la nivelul Capitalei şi unul cel puţin în fiecare regiune. Mai sunt apoi măsurile legate de învăţarea profesorilor, a copiilor, activităţi care pot să conducă la promovarea acestui sport. În acelaşi timp e prevăzută şi posibilitatea autorităţilor publice locale se sprijine această acţiune de dezvoltare a acestui sport. Am depus pe baza lui mai multe proiecte la nivel local, pentru alocarea unei sume de bani separat pentru acest program. Din păcate, la nivel naţional, anul trecut un singur judeţ a răspuns apelului nostru de a oferi sume de bani pentru un astfel de program. Este vorba despre judeţul Constanţa. S-a implementat la nivelul judeţului Constanţa un proiect în cadrul acestui program intitulat ''Caravana Redescoperă oina'', cu un succes extraordinar, prin care nu mai puţin de 500 de copii şi profesori au învăţat oina în acest judeţ şi proiectul va continua şi anul acesta. Spre bucuria noastră, proiectul s-a extins anul acesta în alte două judeţe, în Argeş şi Ialomiţa, dar cred că este prea puţin pentru cum ar trebui să se desfăşoare cu adevărat un program naţional. Sperăm că anul acesta, după ce vom depune din nou acest document la nivelul Guvernului, să primim sumele de bani necesare astfel încât caravana aceasta a oinei să se desfăşoare în cât mai multe judeţe.

AGERPRES: Aţi amintit despre absenţa infrastructurii, consideraţi că aceasta este cea mai mare problemă a oinei în momentul de faţă?
Nicu Dobre: Este una dintre probleme, nu este cea mai mare. Trebuie să recunoaştem că oina se poate practica pe orice teren în România. Şi găsim înţelegere să jucăm alternativ cu alte discipline sportive, pe terenurile deja construite, dar cred că este nevoie să ai o casă a ta, cel puţin una la nivel naţional, dacă nu mai multe. Cea mai mare problemă constă în faptul că în facultăţile de educaţie fizică şi sport nu se predă această disciplină sportivă. Şi profesorii de educaţie fizică nu învaţă acest sport. Şi dacă ei nu cunosc oina nu are cine să înveţe copiii să o practice mai departe. Şi am făcut demersuri la toate facultăţile de profil din ţară, din păcate nu sunt interesaţi cei de la facultate să ne lase să pătrundem pe terenul universitar pentru a arăta viitorilor profesori de educaţie fizică ce este oina. Pentru că nu vorbim de o specializare, să nu fim greşit înţeleşi, am spus măcar să ne lase să venim să prezentăm regulile acestui sport, pentru a primi minimum de informaţii legate de acest sport. Pentru că au existat situaţii în ţară când copiii au spus că vor să înveţe acest sport, dar profesorul nu cunoştea nici măcar regulile. Din păcate, răspunsul a fost negativ la facultăţile de profil. O singură facultate a fost interesată, cea din Bacău. Copiii trebuie să înveţe acest sport, dar de la cine să-l înveţe?

AGERPRES: Nu credeţi că e un paradox aici? Avem un sport naţional şi pare că principala dumneavoastră preocupare este chiar popularizarea acestui sport naţional pe care ar fi trebuit să-l cunoască toată lumea...
Nicu Dobre: Este o mare problemă, într-adevăr. Teoretic acest lucru ar trebui să vină de la sine, nu ar trebui să mă chinuiesc să promovez oina în România. Adică România ar trebui să ştie să joace oină. Dar avem această problemă. Noi, în programul acela naţional, am încercat să punem toate măsurile care ar trebui luate în acest sens. În mod normal, s-ar fi putut realiza foarte simplu acest lucru. Oina este recunoscută la Ministerul Culturii şi ca element de cultură, fiind trecută în registru ca element de patrimoniu cultural imaterial. Ar trebui să existe informaţia în primul rând, de aceea printre măsurile solicitate a fost ca în fiecare şcoală să existe un kit, care să conţină un baston, o minge, un regulament şi dacă un copil vrea să înveţe acest sport de la zero să poată să o facă. Nu cred că ar fi un efort financiar extraordinar. Atenţie, a nu se confunda cu trebuie să facă toată lumea oină, pentru că este sport naţional, dar trebuie să aibă posibilitatea. Să facă toată lumea care vrea, pentru că este o mare diferenţă în a face că trebuie sau ce vrei. De aici apare şi situaţia de faţă, că trebuie să-i luăm pe toţi şi să îi învăţăm, paradoxal, ăsta este adevărul. Am făcut ''n'' demersuri în acest sens în privinţa popularizării. Iar în privinţa popularizării nu cred că trebuia să ajungem să trecem în lege popularizarea sportului naţional de către televiziunea publică şi radio. Noi ca popor, dacă vrem să practicăm acest sport, trebuie să cultivăm un pic ce înseamnă acest sport, istoria acestui sport, cultura sa, cum se joacă. Pentru că dacă vom difuza mâine pe toate televiziunile meciuri de oină, nu se schimbă cu nimic situaţia fără ca lumea să ştie ceva despre acest sport. Trebuie aduse în atenţie marele personalităţi care au practicat acest sport şi trebuie să dispară ideea că a fost sportul practicat doar în comunism, pentru că nu este adevărat, este sportul înaintaşilor noştri cu minte luminată.

AGERPRES: Este oina un sport practicat mai mult în mediul rural, se simte nevoia dezvoltării acestui sport şi în oraşe?
Nicu Dobre: Mult timp aşa a fost percepută oina, ca fiind un sport special al celor din mediul rural. Până în 1989 s-a acordat o atenţie deosebită acestui sport în mediul rural, erau acele Cooperative Agricole de Producţie prin intermediul cărora se desfăşurau foarte multe competiţii. Şi ponderea era mai mare în mediul rural, poate şi acum este ponderea mai mare acolo, dar oina nu este un sport exclusiv al acestor zone. Sunt foarte multe echipe formate şi în mediul urban. Cred că lucrurile încep să se echilibreze per total, nu mai există acest decalaj foarte mare între mediul rural şi cel urban.

AGERPRES: Credeţi că ar putea deveni oina populară în rândul muncitorilor proveniţi din ţările asiatice, care au început să joace cricket în parcurile din România?
Nicu Dobre: Eu cred că ar putea fi atraşi de oină, pentru că am avut în România jucători din Pakistan, Nepal, India, care practică acolo oina. Am văzut şi eu într-un parc din Constanţa nişte oameni din acea zonă care jucau cricket, sunt de apreciat pentru că încearcă să îşi păstreze tradiţia oriunde s-ar afla. Ar fi bine dacă şi românii noştri din diaspora ar încerca să facă acelaşi lucru. Ca o paranteză, aş putea să vă spun că am depus la Departamentul Românilor de Pretutindeni un proiect prin care încercăm să păstrăm identitatea naţională şi prin oină, să încercăm să învăţăm şi copiii de acolo această disciplină sportivă. Ca să revin, ar fi interesant dacă am reuşi să-i atragem către noi, pentru că jocurile sunt asemănătoare, deşi, eu fiind subiectiv, bineînţeles, îl consider pe al nostru mult mai atrăgător, mai dinamic şi spectaculos.

AGERPRES: Cum este bugetul federaţiei în acest an şi spuneţi-mi dacă autorităţile locale vă sprijină?
Nicu Dobre: Federaţia, fiind de utilitate publică, am depus un proiect la Agenţia Naţională pentru Sport pentru activităţile desfăşurate la nivel naţional, pe partea de competiţii, sunt nişte categorii strict reglementate, care ţin de partea de performanţă. În paralel, am depus la nivelul judeţelor proiectul pentru sportul de masă, pentru că altfel nu avem din ce să selectăm copii şi sportivi pentru partea de performanţă. Pe lângă Agenţia Naţională pentru Sport, care ne sprijină, am depus la Constanţa, şi am semnat contractul cu Consiliul Judeţean Constanţa, am depus şi s-a aprobat la Argeş şi la Ialomiţa. Cam puţin cred eu, doar trei judeţe. Încercăm să găsim soluţii pentru a mări numărul de judeţe. Noi, practic ce facem acum? Luăm toată România la periat, într-un termen mai puţin academic, încercând să îi învăţăm pe oameni acest sport, având ca parteneri inspectoratele şcolare şi autorităţile publice locale. E mai bine decât anii precedenţi, dar sper ca acest exemplu, Constanţa, să fie urmat de toţi şi într-un final să fie aplicată peste tot legea aceasta.

AGERPRES: Care este stadiul înfiinţării Federaţiei Internaţionale de Oină şi a organizării primului campionat mondial pe care îl aveaţi în plan?
Nicu Dobre: Am început acest demers cu persoane care vor să practice acest sport din diferite ţări. În momentul de faţă ne-am împotmolit la legislaţia din România, dar sper ca anul acesta să semnăm un document care să strângă aceste iniţiative de practicare a oinei, să unim acele structuri care s-au creat la nivelul acelor ţări, acele asociaţii din Marea Britanie, din Pakistan, India şi aşa mai departe. Am avut anul trecut vizite în România din toate ţările unde s-au creat aceste structuri. Şi să ne unim sub Federaţia Internaţională de Oină, care, chiar dacă nu va fi o federaţie propriu-zisă, pentru că sunt necesari mai mulţi paşi care trebuie urmaţi în timp, măcar să fim sub această cupolă sub care se desfăşurăm activitatea internaţională şi ne dă posibilitatea să promovăm la nivel internaţional această activitate a noastră. Şi ne propunem să organizăm şi un campionat mondial sub cupola organizaţiei despre care am vorbit mai devreme. Anul acesta ne-am propus mai multe evenimente. Anul acesta sărbătorim şi 125 de ani de la primul campionat naţional de oină şi sărbătorim mâine. Sunt mai multe evenimente organizate sub egida acestei cifre rotunde, printre care şi organizarea acestui prim campionat mondial. Sperăm să găsim soluţii şi să poată fi organizat în România, aşteptăm un răspuns din partea celor din afară, să vedem cine poate participa.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES difuzează în cadrul proiectului #Oinanoastră o serie de materiale prin care îşi propune să popularizeze oina, singurul sport naţional al României şi să aducă în atenţia opiniei publice probeleme legate de această ramură sportivă.
AGERPRES (A-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: Nicu Dobre / Facebook