Vizitatorii Muzeului de Etnografie din cadrul Palatului Culturii din Iaşi sunt ajutaţi să vadă dincolo de lumea 2D cu ajutorul aplicaţiei MuzeAR, o aplicaţie inovativă unică la nivel naţional, care foloseşte Extended Reality (XR) în domeniul muzeografic pentru a recrea 3D practicile istorice şi culturale care s-au pierdut sau sunt dificil de redat.

Cu ajutorul realităţii augmentate (AR), tinerii, mai ales cei din generaţia tehnologizată, sunt atraşi la Muzeul de Etnografie şi totodată este îmbunătăţit procesul de învăţare prin oferirea de experienţe interactive şi captivante.

Pe parcursul traseului expoziţional din cadrul Muzeului de Etnografie, cu ajutorul telefonului, vizitatorii pot descoperi utilitatea şi modul de întrebuinţare a trei artefacte, instalaţii ţărăneşti de mari dimensiuni aflate în colecţia muzeului.

"Aplicaţia MuzeAR reprezintă o inovaţie remarcabilă în domeniul muzeografiei şi al tehnologiei, aducând în premieră naţională elemente de realitate augmentată şi animaţie 3D pentru a oferi vizitatorilor Muzeului de Etnografie o experienţă interactivă şi captivantă. Extended Reality (XR) este termenul generic utilizat pentru a descrie tehnologiile care combină elemente din realitatea virtuală (VR), realitatea augmentată (AR) şi realitatea mixtă (MR) care oferă utilizatorilor o experienţă integrată şi imersivă. Realitatea Augmentată (AR) adaugă elemente virtuale sau digitale la mediul fizic existent. Aceste elemente pot fi vizualizate printr-un dispozitiv mobil, cum ar fi un smartphone sau o tabletă, care foloseşte camere şi senzori pentru a detecta şi afişa elementele AR în contextul mediului fizic al vizitatorului Muzeului de Etnografie din cadrul Palatului Culturii din Iaşi", a declarat, pentru AGERPRES, Florin Zaharia, Discipline Coordinator XR Team, Centric IT Solutions România.

Acesta a declarat că în procesul tehnic de realizare al aplicaţie MuzeAR, echipa Centric a început prin crearea scenariului privind secvenţele vizuale ale scanării 3D (storyboarding). Mai apoi, au scanat 3D obiectele reale, definind-se punctele de referinţă din spaţiul virtual pentru alinierea corectă a obiectelor la mediul real, s-au creat modele digitale tridimensionale ale obiectelor folosind software specializat. La final, în procesul de animare al personajelor s-au folosit dispozitive Kinect, care sunt folosite pentru captarea mişcărilor şi gesturilor utilizatorilor, în timp ce alte echipamente, cum ar fi camerele de scanare 3D şi software-ul de modelare şi animaţie, sunt utilizate pentru captarea şi prelucrarea datelor necesare pentru crearea şi animarea obiectelor şi personajelor în mediul virtual.

"Facem aplicaţii de la idee până la aplicaţia finală în store. Ne permitem, şi suntem încurajaţi, să gândim soluţii noi, şi noi, să mergem în continuare cu tehnologia. Dacă nu, cu sau fără noi tehnologia tot merge înainte. Şi atunci venim cu tot felul de idei. Noi în cadrul echipei am produs deja o tehnologie care să ne ajute pe plan intern, să putem face acest gen de aplicaţii precum MuseAR, poate fi descărcată gratuit pe Android şi iOS. Ea poate funcţiona doar venind în muzeu. Noi vrem să aducem oamenii în muzeu, nu să-i îndepărtăm. Au fost multe încercări de a crea aplicaţii similare. Ceea ce aducem nou în această zonă de realitate augmentată e efectiv procesul de digitalizare a componentelor, prin scanarea componentelor şi reproducerea lor în 3D a elementelor, efectiv în detaliu, şi amplasate proporţional peste cel real astfel încât să avem senzaţia că elementul real funcţionează", a declarat, pentru AGERPRES, Florin Zaharia, unul dintre membrii echipei Centrix care a creat această aplicaţie.

Această echipa poate reproduce în realitatea augmentată orice, oricând, oriunde în lume. De altfel, compania lucrează în diferite domenii, cum ar fi sectorul public, retail, cybersecurity, smart city, infrastructură şi XR.

"Ca idee de bază am spus "hai să arătăm lumii ce înseamnă digitalizarea pe acest plan". Am mers pe ideea de a arăta prin XR cum se pot vedea lucrurile, care sunt valorile care se pot aduce. Sunt multe direcţii în spectrul istoriei. Spre exemplu, istoria nu mai poate fi arătată cum era odată în muzee. Se poate apela la tot felul de tehnici, realitatea augmentată este una dintre cele mai bune metode care pot fi folosite pentru a demonstra cum erau odată anumite obiecte, cum arătau, cum erau utilizate", a explicat Florin Zaharia.

Şeful Muzeului Etnografic al Moldovei, Victor Munteanu, afirmă că prin intermediul aplicaţiei MuzeAR "nu recreăm doar o bucată de istorie locală importantă, ci ne bucurăm de o valorificare mai bună a patrimoniului cu ajutorul tehnologiei şi, implicit, atragerea generaţiei tinere la muzeu".

La rândul său, Andrei Apreotesei, directorul Palatului Culturii, afirmă că asistăm la un moment istoric odată cu aducerea tehnologiei de ultimă generaţie şi Inteligenţă Artificială.

"Putem spune că asistăm la un moment istoric. E momentul în care trecem de la obiectul din vitrină, de la obiectul de "nu atinge", la Inteligenţa Artificială care ne ajută să descoperim foarte mult din obiectele pe care deseori le vedem în muzee dar nu ştim cum funcţionează sau cum erau folosite de înaintaşii noştri. Plecând de la presa de ulei, de la râşniţe sau alte obiecte care se găsesc în Muzeul de Etnografie, toate acestea nu fac decât să ne bucure experienţa dintr-un muzeu şi să facă această trecere de la trecut la viitor. Cred că muzeul viitorului nu se opreşte la vitrină, ci trebuie să fie interactiv. Muzeul trebuie să fie palpabil, să îţi dea voie să îl foloseşti", a declarat, pentru AGERPRES, Andrei Apreotesei.

La dezvoltarea acestei aplicaţii interactive prin intermediul căreia este valorificat patrimoniul expus la Muzeul de Etnografie din cadrul Palatului Culturii s-au alăturat şi cei de la Asociaţia "Toţi pentru unul".

"Având în vedere domeniul principal de acţiune al organizaţiei din care fac parte, cel al educaţiei STEM, prezentul proiect s-a mulat perfect pe viziunea noastră. Urmărim prin această iniţiativă educarea muzeală a tinerilor, folosindu-ne de tehnologiile viitorului, trezind, astfel, interesul acestora către cunoaşterea rădăcinilor, iar totodată ne dorim să creştem numărul anual de vizitatori ai muzeului, dar şi promovarea turismului local", a declarat Alina Manuela Popa, vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei "Toţi Pentru Unul" din Iaşi. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO