Cunoscutul om de cultură Andrei Pleşu, eseist, filosof, critic şi istoric de artă, cunoscut mai ales pentru publicaţiile sale "Minima Moralia", "Pitoresc şi melancolie", "Jurnalul de la Tescani", "Despre îngeri" etc., dar şi pentru prezenţa sa în spaţiul public intelectual de după 1989, s-a născut la 23 august 1948, în Bucureşti.

A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Secţia de istoria şi teoria artei. A obţinut doctoratul în istoria artei la Universitatea din Bucureşti, cu teza "Sentimentul naturii în cultura europeană", conform biografiei de pe site-ul https://humanitas.ro/.

A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei între 1971-1979, perioadă în care a debutat ca publicist, scrie ''Dicţionarului general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).

A fost ministrul al Culturii (decembrie 1989 - octombrie 1991) în Guvernul Petre Roman şi ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Radu Vasile (decembrie 1997- decembrie 1999).

A fost membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2000-2004), precum şi consilier prezidenţial la Departamentul relaţii internaţionale (2004-2005). În august 2005 a fost numit membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român.
 

Scriitorul Andrei Pleşu participă la Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2018, eveniment găzduit de Sala Media a Teatrului Naţional din Bucureşti, 2019.

Foto: (c) : GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO 

A fost lector universitar (1980-1982) la Academia de Arte Plastice, Bucureşti, unde a predat cursuri de istorie şi critică a artei moderne româneşti. Ulterior a mai fost referent în Biroul de documentare al Uniunii Artiştilor Plastici, documentarist la Institutul de Istoria Artei din Bucureşti, precum şi muzeograf la Casa Memorială ''George Enescu'' din Tescani.

Andrei Pleşu a participat, alături de Gabriel Liiceanu, la seminariile ţinute de filosoful Constantin Noica la Păltiniş. Personalitatea filosofului Constantin Noica a fost evocată, de către Andrei Pleşu în decembrie 2022, la 35 de ani de la moarte, în cadrul evenimentului "Idei în Agora. Noica. După 35 de ani", despre care a apreciat că a fost "un model de prezenţă cu care nu prea eram obişnuiţi".

Din 1991 până în 1997, a fost profesor universitar de filosofie a religiilor la Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti.

Andrei Pleşu, scriitor şi eseist, şi-a lansat volumul 'Despre frumuseţea uitată a vieţii', la librăria Humanitas Kretzulescu din Capitală.

Foto: (c) GEORGE CALIN/AGERPRES FOTO 

Dintre scrierile sale, site-ul Humanitas aminteşte: "Călătorie în lumea formelor" (Meridiane, 1974); "Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană" (Univers, 1980 şi Humanitas, 1992); "Francesco Guardi" (Meridiane, 1981); "Ochiul şi lucrurile" (Meridiane, 1986); "Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului" (Cartea Românească, 1988 şi Humanitas, 1994; trad.: franceză, germană, suedeză, maghiară, slovacă); "Jurnalul de la Tescani" (Humanitas, 1993; trad.: germană, maghiară); "Limba păsărilor" (Humanitas, 1994); "Chipuri şi măşti ale tranziţiei" (Humanitas, 1996); "Despre îngeri" (Humanitas, 2003; trad.: franceză, maghiară, germană, engleză, polonă); "Obscenitatea publică" (Humanitas, 2004); "Comedii la Porţile Orientului" (Humanitas, 2005); "Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri" (Humanitas, 2006); "Note, stări, zile" (Humanitas, 2010); "Despre frumuseţea uitată a vieţii" (Humanitas, 2011); "Faţă către faţă" (Humanitas, 2011); "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste" (Humanitas, 2012); "Dialoguri de duminică" (în colaborare cu Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2015); "Nelinişti vechi şi noi" (Humanitas, 2016); "Despre inimă şi alte eseuri" (Humanitas, 2017); "Pe mâna cui suntem?" (Humanitas, 2018); "Despre destin. Un dialog (teoretic şi confesiv) despre cea mai dificilă temă a muritorilor" (coautor Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2020).

Dintre publicaţiile din 2023, amintim volumele "Capodopere în dialog" (Humanitas, 2023) sau "Ochiul şi lucrurile" (Humanitas, 2023).

A publicat şi numeroase studii şi articole în reviste româneşti şi străine.

Lui Andrei Pleşu i-au fost decernate, de-a lungul timpului, numeroase premii şi distincţii: Premiul pentru eseu al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980), Premiul pentru critică de artă al Uniunii Artiştilor Plastici (1980), titlul "Chevalier des Arts et des Lettres" (Paris, 1990), precum şi Premiul Revistei "Ateneu" (1992).

Este fondator şi director al săptămânalului de cultură "Dilema" (ulterior "Dilema veche"), membru fondator al GDS, colaborator la "Revista 22", fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rector al Colegiului Noua Europă (1994).

Este membru al mai multor academii de arte şi ştiinţe, doctor honoris causa al Universităţii ''Albert Ludwig'' din Freiburg (2000) şi al Universităţii ''Humboldt'' din Berlin (2001), potrivit ''Dicţionarului general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).

În 1999 i-a fost decernat titlul de Comandor al Legiunii de Onoare din partea Republicii Franceze.

În anul 2000 i-au fost conferite Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Mare Cruce, precum şi prestigiosul premiu Theodor Heuss. În 2002, Andrei Pleşu a primit premiul Joseph-Bech, pe anul 2001, în semn de recunoaştere a eforturilor sale pentru unificarea europeană.

A primit, în 2005, Marea Cruce de Merit cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, decoraţie conferită de către preşedintele Republicii Federale Germania în semn de onorare a angajamentului îndelungat pe care distinsul intelectual român l-a dovedit pentru dezvoltarea bunelor relaţii româno-germane.

În 2009 au fost lansate la Bucureşti volumele "In Honorem Andrei Pleşu" şi "Memory, Humanity and Meaning. Essays în Honor of Andrei Pleşu's Sixtieth Anniversary", dedicate eseistului, la aniversarea vârstei de 60 de ani.

Andrei Pleşu a fost desemnat, în 2015, câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, premiu acordat anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană. Andrei Pleşu a primit prestigioasa distincţie pentru activitatea sa ca fondator şi rector al Colegiului Noua Europă.

Ceremonia acordării titlului de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum, de către Universitatea de Vest din Timişoara, filosofului, scriitorului şi criticului de artă Andrei Pleşu.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

În 2017 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa de către conducerea Universităţii ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iaşi, iar în 2018 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum din partea Universităţii de Vest din Timişoara.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO 

La 28 februarie 2023, Andrei Pleşu a primit Premiul de excelenţă "Marin Constantin" în cadrul spectacolului extraordinar "Madrigal 60", care a avut loc la Sala "Ion Caramitru" a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Capitală. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, Ruxandra Bratu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)