Muzeul Judeţean Buzău deţine cea mai mare colecţie de tapiserie contemporană românească din ţară şi lucrări de artă decorativă deosebit de valoroase, atât prin dimensiuni, greutate, cât şi prin istoria lor.

O parte dintre tapiserii, confecţionate manual sau industrial, sunt impozante prin mărime şi greutate şi sunt importante din punct de vedere cultural pentru că pun în evidenţă modele clasice inspirate din tradiţie, figuri istorice, trecând în revistă totodată istoria materialelor textile şi utilitatea lor.

"Sunt lucrări de foarte mari dimensiuni, unele au greutăţi apreciabile de sute de kilograme. Colecţia numără în jur de 200 de tapiserii monumentale. Ele sunt realizate în general din păr de capră sau fir de lână. Dacă ne uităm la artiştii pe care îi avem expuşi, cei mai mulţi nu au legătură cu Buzăul, lucrările - o parte dintre ele - au fost realizate industrial. O avem pe Adela Petre - Tezaurul uman viu, care a lucrat pentru casele prezidenţiale ale Franţei, Canadei, SUA, cu sute de expoziţii şi participări în România şi în străinătate; Cela Neamţu, Daniela Frumuşeanu, Ariana Nicodim...Arta de a prelucra lâna, de a prelucra materialul textil este foarte veche, necesitatea a fost dată de nevoia de a te îmbrăca, a te feri de frig. Ulterior, oamenii au început să îşi decoreze veşmintele. Această artă de a-ţi decora hainele - la un moment dat prin ea se face diferenţa de statut social, după care apare şi ideea de prestigiu social. Apare uniforma, dar diferită de zona civilă, de cea casnică, apoi apare textila mare de perete cu rol artistic, de înnobilare a spaţiului şi cu rol practic, pentru încălzirea camerei. Arta textilă este importantă pentru că reprezintă istoria ţesutului de la zona practică, artistică la cea decorativă", a declarat pentru AGERPRES directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

Colecţia de tapiserie contemporană românească a luat naştere în urmă cu aproximativ 50 de ani, atunci când regimul comunist a găsit la Buzău un spaţiu suficient de mare unde să poată adăposti lucrări de artă textilă şi tapiserie utilizate pentru decorul unor instituţii publice. O parte dintre artiştii care semnează lucrările de tapiserie şi-au pus în pericol prestigiul şi chiar viaţa, ţinând cont de faptul că în perioada regimului comunist anumite tematici nu erau apreciate sau acceptate.

"În perioada anilor '70, cei de la Ministerul Culturii, aflând că la Buzău există un spaţiu generos pentru expunerea unor lucrări mari, au decis să trimită aceste lucrări. Aici a fost un centru de artă decorativă, un centru de colectare şi expunere a artei decorative. Tematicile legate de religie nu erau neapărat interzise în regimul comunist, dar se opreau undeva în atelier şi dacă îţi doreai să ajungă expuse sau cumpărate de minister trebuia să eviţi anumite aspecte şi atunci artistul Mimi Podeanu i-a cam păcălit şi a făcut lucrarea aceasta plină de icoane, doar că le-a stilizat astfel încât cei din comisia de cenzură pur şi simplu nu s-au prins. Lucrarea se numeşte 'Tradiţii', în lucrare apare 'Cina cea de taină', sunt reprezentaţi toţi apostolii lui Iisus Hristos, Sfântul Gheorghe...", a precizat pentru AGERPRES Alexandru Anghel, muzeograf în cadrul Muzeului Judeţean Buzău.

Una dintre lucrările impresionante din colecţia de tapiserie este "Apa", semnată de Ariana Nicodim, realizată din păr de capră, în tehnica haute-lisse, care este expusă pe un perete şi se continuă în plan orizontal, simbolizând şuvoaiele de apă.

"Este ca un fir de apă, cu maluri, cu valuri şi cum într-un râu nu o să găseşti două valuri la fel, în lucrarea aceasta nu o să găseşti două fire cu aceeaşi textură, din acelaşi material. Are în jur de 4/3 metri, realizată după anii 1960. Este o lucrare complexă, este o lucrare tridimensională, cu un efect 3D", a explicat directorul Muzeului Judeţean.

Printre lucrările deosebit de importante şi valoroase se regăsesc cele semnate de Margareta Sterian, pictor, traducător şi scriitor, care, la un moment dat, persecutată de regimul comunist, din nevoia de a supravieţui, descoperă arta textilă.

"Fiind persecutată, nu avea nici măcar din ce să-şi câştige pâinea şi începuse să facă aranjamente florale, să coasă mănuşi, să facă pălării, fulare. Îndeletnicindu-se cu partea aceasta textilă, a început să realizeze lucrări în anii '50. În 1965 a avut permisiunea să meargă la Paris şi a plecat în ideea de a organiza o expoziţie cu aceste lucrări, care pentru vremea aceea erau inovatoare şi la Paris, expoziţie de colaj textil în direcţia artei brute, artei sărace, în care pânza de sac este un element care reprezintă modestia, peste care vine cu materiale frumoase care intră în contrast cu pânza de sac. Împătureşte lucrările ei şi la graniţă le spune vameşilor că sunt simple pături, nu au nicio importanţă artistică şi aşa a reuşit să plece. La Paris a avut o expoziţie grandioasă, unde a şi vândut câteva dintre piese", mai spune muzeograful Alexandru Anghel.

În arta decorativă, reprezentative sunt panourile artistei Margareta Sterian, create prin tehnica colajului, din materiale cu motive populare tradiţionale.

Expoziţia de artă decorativă şi colecţia de tapiserie pot fi vizitate la Muzeul Judeţean Buzău. AGERPRES/(A - autor: Florin Zafiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Florin Zafiu / AGERPRES