Noua lege ucraineană a minorităţilor naţionale oferă garanţii în conformitate cu standardele internaţionale, dar pentru asigurarea deplinei conformităţi cu aceste standarde unele dispoziţii ale legii trebuie reconsiderate, a estimat luni într-o opinie Comisia de la Veneţia - Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, care a sesizat faptul că diminuarea considerabilă a predării în limbile minorităţilor în Ucraina pune în pericol identitatea lingvistică a acestor minorităţi.

Printre recomandările formulate astfel de panelul de experţi al Consiliului Europei regăsim asigurarea corespunzătoare a dreptului de acces la mass-media în limbile minorităţilor, precum şi reconsiderarea dispoziţiilor din alte legi ce restrâng libertatea folosirii limbilor minorităţilor sau care prevăd tratamente diferenţiate ale limbilor minorităţilor.

Alte recomandări menţionează extinderea dreptului de organizare a evenimentelor în limbile minorităţilor către toate persoanele, eliminarea obligaţiei de a furniza traducerea în limba ucraineană la evenimentele publice la cererea vizitatorilor sau a spectatorilor (sau cel puţin de a o reconsideră ţinând cont de principiul proporţionalităţii), şi de asemenea sporirea certitudinii din punct de vedere legal a posibilităţii de a dispune de traducerea informaţiilor oficiale şi generale în limba minoritară.

Într-o opinie anterioară, emisă în anul 2017, Comisia de la Veneţia a exprimat mai multe preocupări şi a formulat o serie de recomandări în vederea respectării de către Ucraina a standardelor europene şi internaţionale cu privire la drepturile minorităţilor în materie de educaţie.

În prezenta opinie, Comisia nu a reexaminat în mod exhaustiv situaţia prezentă de ansamblu a protejării limbilor minorităţilor în sectorul educaţional în Ucraina. Mai precis, Comisia de la Veneţia nu a examinat Legea privind Educaţia Secundară Generală Completă, adoptată de parlamentul de la Kiev în martie 2020 şi care cuprinde modele educaţionale complete pentru minorităţile naţionale.

Luând act de hotărârea Curţii Constituţionale a Ucrainei din 2 octombrie 2019, în care aceasta estimează că prin adoptarea Legii Educaţiei statul ucrainean a creat condiţiile pentru respectarea deplină a drepturilor minorităţilor naţionale, Comisia de la Veneţia consideră adecvat să amintească principalele preocupări şi recomandări exprimate în opinia sa din 5 septembrie 2017.

Ea menţionează astfel lipsuri în ce priveşte numărul profesorilor calificaţi, manualele şcolare corespunzătoare şi metodologia pedagogică pentru predarea limbii ucrainene. În acelaşi timp, diminuarea considerabilă a predării în limbile minorităţilor pune în pericol supravieţuirea şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, nivelul de cunoaştere al limbilor minorităţilor şi inclusiv identitatea lingvistică a minorităţilor. Pe de altă parte, tratamentul diferenţiat al limbilor minorităţilor, între limbi vorbite în ţările UE şi limbi ale minorităţilor care nu sunt limbi oficiale în UE, în lipsa unei justificări convingătoare, constituie discriminare.

Aceste preocupări şi recomandări rămân valabile, în măsura în care ele nu sunt soluţionate în mod adecvat prin legi speciale ulterioare.

Comisia de la Veneţia notează de asemenea că legislativul ucrainean a amânat până pe 1 septembrie 2023 implementarea completă a reformei care presupune transformarea graduală a sistemului de învăţământ în limbile minorităţilor într-un sistem de învăţământ în limba de stat. După ce pandemia COVID-19 şi agresiunea militară rusă, precum şi impactul bugetar al acesteia din urmă par să fi afectat implementarea deplină a reformei, Comisia de la Veneţia recomandă Ucrainei amânarea în continuare a implementării acesteia şi să o facă în mod explicit prin lege, reconsiderând-o în acelaşi timp pentru a ţine cont de recomandările cuprinse în opinia emisă în anul 2017.

Cu referire tot la noua lege a minorităţilor naţionale, Comisia de la Veneţia recomandă ca, pentru asigurarea deplinei conformităţi cu articolul din lege care menţionează explicit accesul la manuale şcolare, actul normativ să fie completat cu obligaţia statului ucrainean de a furniza manuale şi materiale educaţionale în limbile minorităţilor.

Un alt articol din lege stipulează că instituţiile private de învăţământ secundar îşi pot alege limba de predare, cu excepţia acelora care primesc fonduri publice, acestea din urmă fiind obligate să asigure că elevii stăpânesc limba de stat conform standardelor statului ucrainean, articol despre care Comisia de la Veneţia afirmă că respectă doar parţial recomandările din opinia emisă în 2017.

Pe de altă parte, textul legii lasă impresia că alegerea limbii de predare nu se aplică învăţământului primar şi nici celui superior, dar autorităţile ucrainene au precizat Comisiei de la Veneţia că ceea ce în lege este definit drept "învăţământ secundar" cuprinde ceea ce în mod obişnuit numim învăţământ primar, iar pentru învăţământul superior există o legislaţie specifică.

Comisia de la Veneţia recomandă de asemenea ca Legea Minorităţilor să garanteze atât dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să înveţe în limba lor cât şi drepturile lor lingvistice pe parcursul întregului proces educaţional, aşa cum este cerut în mod rezonabil prin aplicarea standardelor internaţionale, cum ar fi de pildă cazul în zonele care în mod tradiţional nu sunt locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale sau nu sunt locuite în mod substanţial de acestea, dar există o cerere suficientă.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)