În judeţul Vâlcea, unde exploatarea sării se face de pe vremea dacilor, de câţiva ani prelucrarea artistică a sării este meşteşug cu acte, iar cel care îl promovează este un sculptor în lemn din Râmnic, care s-a reprofilat şi lucrează numai în această substanţă considerată odinioară aurul alb.

Nicolae Istratie este în prezent singurul artizan din România specializat în această îndeletnicire cu totul aparte, statut obţinut de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Vâlcea, care l-a inclus pe lista meşterilor autentici din judeţ.

"Este un meşteşug mai nou, dar care se calibrează foarte bine pe ceea ce înseamnă tradiţia zonei Vâlcii de exploatare a sării", consideră Amalia Boari, şefa Biroului de cercetare, valorificare, metodologie din cadrul CJCPCT Vâlcea.

Povestea "meşteritului" în sare a început în urmă cu mai mulţi ani, pe când Nicole Istratie lucra la altarul celei mai mari biserici din România aflate în subteran - "Sfânta Varvara" din Salina Ocnele Mari.

"Eu la bază sunt sculptor bisericesc. Am câteva biserici şi din judeţ, şi din ţară pe care le-am lucrat. Am început cu schitul Troianu şi am terminat cu biserica din Salina Ocnele Mari. Altarul bisericii este lucrat de mine. Acolo, în Ocnele Mari s-a ivit această oportunitate de a renunţa la lemn şi a trece pe sare. A fost o provocare căreia i-am dat curs. Nu ştiam la vremea respectivă dacă chiar se poate pentru că, acum cinci, şase ani, nu exista varianta de prelucrare a sării ca şi meşteşug", povesteşte meşterul vâlcean.

Despre scopul reprofilării, artizanul din Râmnic spune că a dorit să arate astfel că sarea în zilele noastre nu este utilă numai în bucătărie, ci poate avea atât rol decorativ, cât şi terapeutic, aşa cum era odinioară.

"Sarea a rămas cumva în urmă, în solniţa bunicii. Sarea în vechime era numită aurul alb. Ca şi valoare se compara cu valoarea aurului. Chiar şi plata soldaţilor se făcea în sare, numindu-se soldă. Acum că noi ne-am modernizat, şi spaţiile noastre s-au modernizat, iar ceea ce încerc eu este să readuc sarea într-o variantă modernă. Adică, bolovanul de sare cu care bunica făcea terapie pe sobă eu l-am transformat într-o operă de artă şi l-am adus în casele noastre moderne", dezvăluie meşterul.

A da formele dorite bolovanului de sare nu este însă uşor, avertizează artistul, care mărturiseşte că, deşi au trecut mai bine de patru ani de când promovează acest meşteşug pe la diverse evenimente, oamenii sunt în continuare sceptici că sarea poate fi astfel prelucrată.

"Prin faptul că nu vine din urmă ca meşteşug, e un pic greu să le explici oamenilor că sarea poate să ajungă la un nivel artistic. La început cel puţin a fost foarte greu să-i conving, pentru că oamenii veneau şi spuneau că ar putea fi placate, puse pe un suport, că nu ai cum să faci din sare aşa ceva, dar uite că se poate cu foarte multă răbdare. E greu pentru că sarea e un material nonconform, în sensul că nu este ca lemnul, metalul sau plasticul şi nu se poate turna într-o formă şi atunci ea se şi fărâmiţează, motiv pentru care nu orice bolovan de sare se poate şi prelucra", a mai spus Nicolae Istratie.

Fascinat de arta de a prelucra sarea, artizanul şi-a deschis acasă, în cartierul Râureni, şi un muzeu al produselor de sare, despre care spune că e unic în ţară, care se poate vizita gratuit. Lucrările lui pot fi însă admirate şi cumpărate până duminică şi la Târgul meşterilor populari vâlceni, organizat în centrul Râmnicului în cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 635 de ani de la atestarea documentară a municipiului şi la care participă peste 30 de artizani din tot judeţul. AGERPRES/(AS - autor: Ramona Dincă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Ramona Dincă / AGERPRES