Unii operatori turistici din Delta Dunării au încredere în sezonul din acest an, chiar dacă în momentul de faţă numărul turiştilor este foarte mic în comparaţie cu anii trecuţi, atunci când se organizau inclusiv concursuri de pescuit sportiv.

În comuna Jurilovca, există pensiuni care nu mai au niciun loc liber pentru următoarele mini-vacanţe, iar operatorii turistici s-au organizat într-o asociaţie - "Descoperă Jurilovca" - şi vor să construiască un brand al zonei. Iniţiative similare sunt şi în alte părţi ale Deltei, iar Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, în baza unui studiu făcut acum aproape 11 ani, încurajează comunităţile să-şi identifice atuurile şi să le promoveze distinct, pentru că Delta diferă de la o zonă la alta.

Marius Potolea este unul dintre tinerii din comuna Jurilovca, proprietar de pensiune, care are încredere în noul sezon turistic, deşi a deschis unitatea doar de anul trecut.

"Anul trecut, cea mai mare problemă a fost seceta. De la finalul lunii august, am fost obligaţi să-i plimbăm pe turişti doar pe lac, dar nu se compară cu plimbarea pe canale. Anul acesta, ne considerăm norocoşi, datorită ploilor din Europa. Acum canalele sunt deschise pentru explorări", a declarat pentru AGERPRES tânărul întreprinzător.

Marius Potolea îşi doreşte ca anul acesta numărul turiştilor găzduiţi să crească faţă de anul trecut cu 25% şi sunt toate şansele să se întâmple asta în contextul în care pentru cele opt camere din pensiune, pentru mini-vacanţa de 1 iunie, a primit peste 200 de solicitări.

Născut în satul de pe malul lacului Goloviţa, Ştefan Marius Lazăr este acum bucureştean, are două magazine online, iar din anul 2016, ca hobby, a început să se implice în turismul din satul lui natal. Deţine acum patru case pe care le închiriază turiştilor şi spune că luna aceasta toate sunt ocupate.

"Comparativ cu anul trecut, avem un număr mult mai mare de solicitări pentru cazare. Pot spune că, începând de pe data de 6 aprilie până undeva în 20 aprilie, toate locaţiile mele sunt pline. Din discuţiile cu ceilalţi operatori, acelaşi lucru se întâmplă peste tot. Solicitarea pentru cazare este deja o constantă", a afirmat Ştefan Marius Lazăr.

El spune că, de-a lungul timpului, turiştii şi-au prelungit concediile în Jurilovca şi că acum nu vin să se cazeze la Gura Portiţei, ci în sat.

"Vă mai pot spune un lucru. În trecut, ne axam foarte mult pe perioada iunie - septembrie ca flux de turism. De vreo doi ani, putem spune că oamenii vin şi iarna pentru birdwatching, trasee, pescuit şi tradiţii. Lumea nu mai vine doar pentru plajă la Gura Portiţei", a adăugat Ştefan Marius Lazăr.

De altfel, staţiunea de la Gura Portiţei nu va fi deschisă de Paşte, ci abia la finele acestei luni.

"Am avut, să spunem aşa, norocul să fim declaraţi eligibili cu un proiect finanţat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru eficientizare energetică şi toate spaţiile de cazare pe care le avem pe insulă au intrat într-un proces de eficientizare energetică. Vor fi nişte clădiri foarte bune din punct de vedere al confortului", a afirmat juristul societăţii, care administrează staţiunea de la Gura Portiţei, Gabriel Diţu.

Unitatea dintre complexul lagunar Razim-Sinoe şi Marea Neagră se va deschide la sfârşitul lunii şi va veni cu o ofertă de cazare mai avantajoasă pentru turişti.

"Şi din cauza fondului socio-economic, noi am renunţat la partea de masă pe care o vindeam obligatoriu în pachetul turistic, tocmai pentru a fi mai atractivi. Practic, am păstrat cazarea cu mic dejun, ca să-ţi vină mai uşor să-ţi cumperi vacanţa şi eventual să-ţi mai strângi bani şi pentru restul cheltuielilor pe care le ai în timpul sejurului. E un tarif mai mic cu 45%, spre exemplu", a menţionat Diţu.

Casele tradiţionale conservate sunt cele mai căutate de turişti, însă pentru reabilitarea uneia e nevoie de mult efort, potrivit lui Ştefan Constantin, proprietarul uneia din locuinţele tradiţionale vizitate recent de Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta.

"Casa a fost construită undeva pe la 1890 - 1900 şi era într-o stare avansată de degradare. Aproape 15 ani mi-a luat ca s-o transform în căsuţa visurilor mele. Nu am avut niciun plan iniţial şi, în principiu, a fost o muncă fizică uriaşă. Acoperişul, de exemplu, a trebuit să-l înlocuiesc şi mi-a luat doi ani până am găsit stuf, un meseriaş. O jumătate din casă era prăbuşită, a trebuit să scot piatra din vechile fundaţii ca s-o refolosesc", a explicat Ştefan Constantin.

Turiştii apreciază Delta şi pentru preparatele pe bază de peşte, pentru mâncărurile tradiţionale care pot sta, chiar şi de sărbători, lângă preparate sofisticate, servite oaspeţilor din unităţile de cazare de patru stele.

"Pe lângă preparatele tradiţionale pe care le vom pregăti oaspeţilor în perioada sărbătorilor pascale, avem şi preparate sofisticate, ou cremos învelit cu carne de miel în mantie crocantă, piept de raţă satay de legume şi sos teriyaki şi lava cake cu îngheţată de vanilie şi vată de zahăr", a declarat bucătarul unei unităţi de cazare de patru stele, Răzvan Comănescu.

Unitatea avea la începutul săptămânii 95% din locuri ocupate de Paşte, iar preţurile pentru un sejur în această perioadă au pornit de la 440 de euro.

"Avem oferte şi de 1 Mai şi de Rusalii. Vom avea echipe de animaţie pentru locul de joacă al copiilor, live barbeque, cină festivă. Consider că aici avem mai multe avantaje decât alte locaţii. Avantajul principal ar fi că se poate ajunge direct cu maşina, din orice punct al ţării. Este o zonă liniştită şi sunt extrem de multe lucruri de văzut şi de admirat", a declarat Raluca Militaru, front office manager al unităţii de cazare.

În Jurilovca, turismul s-a dezvoltat exponenţial în ultimii ani, cu sprijinul primăriei, iar ca răspuns la fenomen, recent, s-a înfiinţat Asociaţia "Descoperă Jurilovca", al cărei preşedinte este Paul Condrat, implicat în fenomenul turistic de peste 15 ani, promotor al turismului lent, neagresiv cu natura.

Alături de ceilalţi colegi din asociaţie, printr-un proiect, încearcă acum să definească turismul în Jurilovca şi să dezvolte un brand.

"În acest moment, Jurilovca trece printr-o dezvoltare turistică explozivă, aş zice. E un boom şi imobiliar, şi turistic. Însă această dezvoltare e haotică şi riscăm să ne pierdem resursele, ceea ce ne defineşte. Este şi motivul pentru care am aplicat o cerere de finanţare prin Grupul de acţiune locală Razim", a afirmat Paul Condrat.

Asociaţia îşi propune să prelungească sezonul şi să dezvolte servicii turistice noi, cu atât mai mult cu cât unele oferte sunt foarte puţin cunoscute, ca de exemplu lotca cu parus sau borşul de peşte făcut în barca pescărească.

"Acum aproape 100 de ani, expediţia de pescuit la năvod putea dura câteva zile. Atunci nu existau mijloace de remorcare motorizate, iar bărcile se deplasau la vâsle şi la velă, aşa că de multe ori pescarii înnoptau în mijlocul lacului şi erau obligaţi să-şi gătească singuri în barcă. Fiecare barcă avea o sobiţă care se aşeza fie pe băncuţă, fie pe duşumeaua bărcii, iar peştele abia prins era pregătit chiar în barcă", a adăugat Condrat, fost ucenic de pescar la Marea Neagră.

Pentru a reduce presiunea asupra resursei pescarilor şi a creşte veniturilor oamenilor care depind exclusiv de resursa acvatică, participarea turiştilor la o zi de pescuit ar fi o soluţie, însă experienţa aceasta este interzisă de legislaţia în domeniul pisciculturii, în ciuda noţiunii de pescaturism promovată de mai mulţi ani atât la nivel european, cât şi în România de Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23.

Punctele de gastronomie locală (PGL) reprezintă o soluţie mai aproape de pescari, însă şi în cazul acestora sunt probleme legislative.

"Cei cu o pensiune cu patru camere nu obţin autorizaţia pentru bucătărie de la Direcţia de Sănătate Publică, dar PGL-urile nu au nevoie de autorizaţie de la DSP, ci de la DSV. Deci, într-o pensiune mică, de fapt, nu poţi găti pentru oaspeţii tăi pentru că nu îndeplineşti condiţiile, dar dacă-ţi faci un PGL în curte, e în regulă. Asta e legislaţia românească. Sunt scăpări, nu sunt conexiuni făcute între instituţii", a explicat Paul Condrat.

Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 mai adaugă acestei probleme şi cea a fiscalizării, nerezolvată încă de autorităţi.

"Noi am propus un sistem de impozitare foarte simplu, gen pauşal, astfel încât businessurile mici să nu fie omorâte de la început, să aibă beneficii toţi locuitorii, nu doar unii care s-au descurcat. Iar soluţia este taxarea unui punct gastronomic cu taxă fixă. Să ştiţi că, chiar în discuţiile noastre cu autorităţile, nu am simţit că interesul major este de taxare, adică să ia bani de la oamenii ăştia. Interesul este de a găsi cadrul legal în care să funcţioneze, o formulă cât mai simplă, legală şi controlabilă", a afirmat membrul fondator al Asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23, Teodor Frolu.

El a atras însă atenţia asupra faptului că PGL-urile s-au transformat în fast-food-uri ale Deltei, depărtându-se astfel de rolul lor iniţial, acela de a le oferi turiştilor o experienţă gastronomică pe îndelete.

"După mine, importantă este în primul rând diversificarea acestor produse. Ideea este de a prezenta bucătăria tradiţională în ansamblu, nu doar o bucăţică la modă. Rostul acestor puncte este să promoveze produsul local. Avem PGL-uri care au devenit de fapt nişte fast-food-uri tradiţionale, iar meniul standard este un borş de peşte şi un peşte prăjit şi poate o gogoaşă sau un tiramisu, mai nou. Ăla nu-i punct de gastronomie locală, ăla e un fast-food de Mila 23 sau de Crişan ori de Letea. Piaţa va regla anomalia asta. Un punct de gastronomie locală este o extindere a bucătăriei gospodinei şi a mesei de duminică şi poţi servi maxim 12 persoane, nu 100", a mai spus Teodor Frolu.

Asociaţia le sugerează punctelor de gastronomie locală să se asocieze şi să se autogestioneze, aşa încât dacă într-o comunitate sunt zece PGL-uri ele să poată oferi servicii unui grup de peste 100 de oameni, iar veniturile să ajungă astfel la cât mai mulţi localnici.

"Am prins zece scrumbii şi acum stau. Am o familie acasă. Eu ce duc acasă? Toată lumea vrea peşte de la noi, dar nimeni nu ne ajută. Suntem vai de noi, uitaţi de lume", a afirmat unul dintre pescarii întâlniţi zilele trecute pe malul Dunării, la Mahmudia, Valeriu B.

Oamenii care trăiesc doar din activitatea de pescuit sunt nemulţumiţi, din cauză că la cherhanale nu pot negocia preţurile pentru capturi, aşa încât nu au fonduri pentru a se implica în turism. Ei contestă şi modul în care autorităţile îşi fac datoria.

"Cum pot să spună cei de la Administraţia Deltei că protejează natura, dacă ei îmi impun o cotă de pescuit? (...) L-am întrebat pe cel care a venit la mine în control de câte ori a fost la cherhana să verifice modul în care se cântăreşte peştele. Mi-a zis că nu poate să intre la el în curte că e proprietate privată şi l-am întrebat de ce urcă în barca mea. S-a înroşit. Sunt nişte decalaje, iar pescarul plăteşte. El plăteşte şi pentru că vorbeşte", a mai spus Valeriu B.

Poate şi în contextul declinului resursei piscicole, el a amintit că masa de duminică a pescarului nu avea la bază peşte.

"Sâmbăta, duminica, oamenii aveau pe mese carne de porc, viţel, miel, găină, raţă. E păcat că toată această bucătărie aproape a dispărut din ceea ce se cheamă gastronomie locală. Ce încercăm noi să facem este să dezvoltăm masa de duminică a pescarului, să o promovăm şi să intre şi ea în gastronomia locală, în oferta locală către turişti. (...) Noi am fost la Letea, la un punct de gastronomie şi am primit la masă supă de raţă cu tăiţei, cu raţă la ceaun cu varză călită. A fost o minunăţie. Aşa cum există o bucătărie variată la peşte, sigur că există o varietate foarte mare şi în cealaltă zonă. Mai există o componentă gastronomică foarte interesantă, vegetariană, pentru că în zonă postul este respectat şi avem o diversitate foarte interesantă de supe şi ciorbe de legume", a menţionat reprezentantul Asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23.

În momentul de faţă, alături de Ivona Patzaichin-Rusu, recuperează elemente de decoraţiuni din casa veche din Mila 23 care va deveni Muzeul Ivan Patzaichin, obiectiv care va fi deschis în septembrie, la finele festivalului care va avea loc la începutul aceleiaşi luni, la Tulcea, şi după inaugurarea primului traseu din Deltă dedicat exclusiv bărcilor lente.

În viziunea lui, odată cu aceste trasee lente, pescaturismul se poate dezvolta, de-a lungul lor oaspeţii Deltei urmând să se poată opri în muzeele amenajate de autorităţi, la punctele de gastronomie locală şi alte obiective care au drept rol prelungirea vacanţele în zonă şi dezvoltarea economiei locale.

Teodor Frolu încurajează comunităţile locale să-şi identifice atuurile şi să le promoveze distinct, pentru că Delta diferă de la o zonă la alta.

"În 2011, experţi olandezi în turism au venit în Deltă şi au văzut cât de diferite sunt comunităţile, aşa încât în orice zonă ai fi din punct de vedere al ofertei vei mai avea încă şapte zone diferite pe care merită să le vizitezi. Delta are nevoie de această schimbare de paradigmă a ofertei turistice, pentru că vedem că pierde. Deşi e un loc unic în Europa şi în lume, numărul turiştilor nu este în creştere", a conchis Teodor Frolu.

Foto: (c) Teodor FROLU / Facebook

În Sulina, un bucureştean îndrăgostit de cel mai estic oraş al Uniunii Europene deschide sezonul turistic de mai mulţi ani cu Parastasul piraţilor nepomeniţi. Anul acesta, evenimentul va avea loc în perioada 12-13 mai şi-i va aduce pe plaja de la Marea Neagră pe Proconsul, Viţa de Vie, Bucureşti, White Mahala, Mihai Mărgineanu. Deja unele pensiuni din oraş sunt ocupate în perioada respectivă.

"Deja nu mai avem locuri libere pentru weekendul 12-13 mai. Am majorat preţurile faţă de anul trecut cu până la 15%, pe fondul creşterii costurilor utilităţilor. Avem motive suficient de bune pentru a-i convinge pe turişti să aleagă Sulina. Aici, avem şi mare, şi deltă, mâncăruri bune bazate nu neapărat pe peşte, tradiţii locale şi festivaluri de muzică bună", a declarat managerul unei pensiuni din Sulina, Dragoş Ioniţă.

Statisticile Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării arată că anul trecut numărul persoanelor care au vizitat rezervaţia, şi anume 103.590, a fost cu circa 3% mai mare decât cel din anul precedent, în perioada comparată, numărul vizitatorilor din străinătate crescând de la 5.774 de turişti străini, în anul 2021, la 13.522, în anul 2022.

De asemenea, pescarii din Deltă au capturat anul trecut circa 2.200 de tone de peşte, cu circa 200 de tone mai puţin decât în anul precedent, dintr-o cotă anuală alocată de autorităţi de aproape 3.800 de tone, cu aproape 30 de tone mai mică decât cea din anul 2021. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES