Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Conducerea de la Kremlin foloseşte, chiar de dinainte de începutul războiului pe care l-a declanşat în Ucraina, în modul cel mai neprofesionist şi iresponsabil retorica nucleară, pentru că o putere nucleară cum rămâne Federaţia Rusă are şi responsabilitatea de a folosi cu mai multă reţinere o astfel de retorică, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru AGERPRES miercuri seara, la Bruxelles, după încheierea reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate.

Mircea Geoană a mai vorbit în interviu despre extinderea Alianţei Nord-Atlantice şi relaţia cu ţările partenere, precum şi despre agenda mandatului său de secretar general adjunct al NATO, care a fost prelungit până în octombrie 2024. Totodată, el s-a declarat pregătit să lucreze cu oricine va fi desemnat de către aliaţi în funcţia supremă în organizaţie, după cei nouă ani la şefia NATO ai lui Jens Stoltenberg.

AGERPRES: Mandatul dumneavoastră de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit săptămâna trecută cu un an, până în octombrie 2024. Care este agenda dumneavoastră oficială pe termen scurt şi ce obiective v-aţi propus până la sfârşitul acestei noi perioade în echipa de conducere a NATO?

Mircea Geoană: Sunt onorat de faptul că secretarul general continuă să-mi acorde încrederea sa, nu se schimbă nimic din punct de vedere al muncii de zi cu zi. Muncim într-o echipă foarte sudată, foarte profesionistă, foarte motivată, iar şansa de a fi lucrat cu secretarul general Stoltenberg este absolut deosebită. Un lider formidabil. Ştiţi că, de obicei, politicienii nu prea spun că au de învăţat de la alţii; eu am avut de învăţat de la Jens Stoltenberg.

Evident, există şi posibilitatea ca aliaţii să desemneze un nou secretar general şi faptul că voi putea - dacă va fi un nou secretar general ales de către aliaţi - să lucrez cu un nou secretar general face parte din acest calcul de tranziţie către o nouă echipă. Ar fi fost nefiresc ca ambii lideri ai NATO să plece în acelaşi timp. Deci este o decizie care, evident, mă onorează şi am să muncesc cu aceeaşi ambiţie şi cu aceeaşi energie aşa cum am făcut-o până acum.

AGERPRES: Şi vizavi de obiective?

Mircea Geoană: Obiectivele sunt date de momentele importante pe care le ştim cu toţii. Nu e un mare secret. Avem de pregătit un summit important al NATO, la Vilnius. Aliaţii americani ne invită la un summit aniversar de 75 de ani, anul viitor, la Washington.

Războiul din Ucraina continuă, probleme de securitate la adresa Republicii Moldova, la adresa Georgiei, a Bosniei, problemele venind dinspre sud.

Voi continua să conduc şi partea de inovare şi noi tehnologii la NATO, de adaptare cibernetică, pentru că în timp ce războiul a revenit în Europa, competiţia pentru supremaţie tehnologică continuă.

Ascensiunea Chinei este un subiect pe care, evident, îl tratăm cu foarte multă seriozitate.

Parteneriatele NATO cu Uniunea Europeană, cu multe alte ţări, poate cu parteneri noi, deci o agendă foarte plină şi o alianţă care este atât de bucuroasă să fi primit Finlanda şi în curând şi Suedia, ca noi membri ai noştri.

AGERPRES: Ţinând cont că mandatul actual al lui Jens Stoltenberg expiră la 1 octombrie şi el a anunţat că nu doreşte un nou mandat, există şanse mari să colaboraţi în mandatul dumneavoastră, cel puţin un an, cu un nou secretar general al NATO. Cum priviţi numele care se vehiculează la şefia NATO, între care şi cel al actualei preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen?

Mircea Geoană: Nu este decizia noastră, e decizia aliaţilor. În clipa în care aliaţii vor găsi un secretar general care să întrunească consensul celor 31, probabil 32 de aliaţi, în clipa respectivă vom avea un nou secretar general. Secretarul general Stoltenberg a făcut, aşa cum am spus, o muncă formidabilă la conducerea NATO. Este perfect confortabil, după 9 ani de zile, cred, de mandat de mare succes să se facă o tranziţie către un nou secretar general. Dar, evident, momentul şi persoana vor fi alese de către aliaţi şi noi suntem dispuşi, pregătiţi, să lucrăm cu cine va fi ales şi desemnat de către aliaţii noştri.

AGERPRES: A devenit NATO mai puternică odată cu aderarea Finlandei, ţinând cont că Rusia a anunţat imediat că îşi va spori capacităţile militare în regiunile frontaliere? În acelaşi timp, reprezintă o vulnerabilitate pentru NATO blocarea aderării Suediei de către Turcia şi Ungaria?

Mircea Geoană: Finlanda şi Suedia reprezintă două ţări de mare capabilitate militară, democratică, rezilienţă societală şi economii foarte competitive şi inovative. Deci, în mod cert, venirea lor către Alianţă reprezintă un plus pentru dânşii şi este un mare plus şi pentru noi.

Federaţia Rusă a făcut un calcul strategic profund eronat atunci când a început războiul împotriva Ucrainei, când a ameninţat Finlanda ca nu cumva să se gândească să adere la NATO, o naţiune mândră şi independentă şi cu o tradiţie de luptă serioasă pentru independenţă, cum este Finlanda. Evident, efectul a fost exact contrar.

Deci Federaţia Rusă îşi va lua, dacă va avea cu ce, măsuri de contracarare. Dar, repet, odată ce Articolul 5 funcţionează pentru Suedia şi Finlanda, întreaga forţă de descurajare a NATO lucrează şi în favoarea dânşilor. De aceea este o veste istorică, o veste bună.

Avem un flanc estic coerent, de la Marea Barents, la Marea Baltică, la Marea Neagră, la Marea Mediterană şi avem doi aliaţi de mare capabilitate şi de mare credibilitate, pentru că sunt două ţări care sunt neutre de decenii, sau de secole în cazul Suediei, care au o reputaţie internaţională foarte bună şi atunci când propaganda rusească spune că NATO are un plan de expansiune permanentă, ei sunt foarte credibili în a spune că agresivitatea Rusiei i-a determinat să vină către NATO, şi nu propaganda rusească.

AGERPRES: Iar partea legată de Suedia?

Mircea Geoană: Partea legată de Suedia este o discuţie legitimă între un candidat şi ţările aliate. Problema terorismului este reală. Secretarul general s-a implicat personal în reuşita de a invita Suedia şi Finlanda la Madrid şi s-a implicat inclusiv în crearea acestui mecanism trilateral, acum bilateral între Turcia şi Suedia. Inclusiv la NATO, acum două săptămâni, am avut din nou o întâlnire a acestui mecanism de rezolvare a problemelor care există în plan bilateral.

La 1 iunie Suedia va implementa un pachet legislativ care va răspunde obligaţiilor asumate în acest memorandum cu Turcia. Turcia va avea alegeri parlamentare şi va avea un nou parlament, de aceea suntem încrezători că în perioada următoare vom putea avea şi Suedia ca al 32-lea aliat în cadrul NATO.

AGERPRES: Este un termen realist summitul de la Vilnius pentru aderarea Suediei?

Mircea Geoană: Ar fi un moment din punct de vedere politic şi simbolic foarte, foarte important, dar trebuie să spunem că ne gândim la campania României de aderare la NATO. Îmi aduc aminte, eram tânăr ambasador la Washington şi alergam după aderarea noastră. A durat mulţi ani de zile. Practic într-un an de zile din statutul de invitat să devii membru este oricum foarte, foarte comprimat. Ar fi ideal să avem Suedia ca membru al NATO până la summitul de la Vilnius.

AGERPRES: Secretarul general al NATO a vorbit înainte de reuniunea miniştrilor de externe despre mărirea bugetului programului Parteneriatul pentru Pace, pentru a fi organizate mai multe activităţi de sprijin pentru ţările partenere precum Republica Moldova, aflate sub ameninţarea Moscovei. Cât de curând credeţi că s-ar putea concretiza iniţiativa şi ce ar însemna acest lucru pentru Republica Moldova?

Mircea Geoană: Nu, nu. Noi am depăşit cu mult etapa Parteneriatului pentru Pace în relaţia cu partenerii noştri. Republica Moldova e un partener de câteva decenii cu noi şi, evident, trezirea la trista realitate că Rusia este o ţară foarte agresivă şi care foloseşte forţa militară împotriva vecinilor săi i-a făcut să vină cu propuneri şi mai ambiţioase în parteneriatul deja existent cu NATO şi cu Uniunea Europeană.

De aceea, acest pachet de capabilităţi de apărare şi de rezilienţă pe care Republica Moldova ni l-a prezentat nouă ca organizaţie, statelor aliate la nivel bilateral, Uniunii Europene ca organizaţie, statelor membre UE în plan bilateral şi parteneriatului comun NATO-UE pentru Republica Moldova este în atenţia noastră şi chiar miniştrii noştri de externe au subliniat nevoia de a susţine în mod suplimentar, în mod practic, în mod financiar, în mod politic Republica Moldova şi ceilalţi parteneri aflaţi sub o presiune crescândă din partea Federaţiei Ruse. Suntem dispuşi să mergem atât de departe cât Republica Moldova este doritoare să meargă în relaţia cu noi.

AGERPRES: La ministeriala NATO a avut loc o nouă reuniune a Comisiei NATO-Ucraina după şase ani, deşi cel puţin după invadarea Ucrainei de către Rusia a existat o coordonare strânsă cu partea ucraineană. Ce a adus nou reuniunea în acest format, având în vedere şi nevoile acute ale Ucrainei?

Mircea Geoană: Este bine că am reuşit să avem o nouă întâlnire a acestui format politic între NATO şi Ucraina. Prezenţa ministrului Kuleba a fost, ca întotdeauna, bine venită şi utilă. Într-un fel, miniştrii de externe au trecut în revistă ceea ce am putea să avem ca decizii la summitul de la Vilnius, inclusiv în relaţia politică şi practică între NATO şi Ucraina.

De aceea, în sine, faptul că am reuşit să avem după câţiva ani de zile de pauză acest instrument politic activat la nivelul miniştrilor externe este foarte bun. Pe preşedintele (Volodimir) Zelenski sperăm să-l avem alături de noi la summitul de la Vilnius într-un format Comisia NATO-Ucraina la nivel de lideri şi, evident, în sine acest lucru reprezintă un mod de a structura sprijinul politic, militar, umanitar, economic, macroeconomic pe care cu toţii îl acordăm Ucrainei în această perioadă.

AGERPRES: Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat recent că va desfăşura arme nucleare în Belarus, iar un ministru de externe remarca marţi că momentul ales pentru această manevră, luna iulie, coincide cu momentul organizării summitului NATO de la Vilnius. Credeţi că Putin foloseşte acest anunţ ca pe un mijloc de a descuraja NATO să adopte noi măsuri de consolidare la summitul de la Vilnius?

Mircea Geoană: Noi condamnăm această retorică iresponsabilă a conducerii de la Kremlin, care, chiar înainte de începutul războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei, foloseşte în modul cel mai neprofesionist şi iresponsabil retorica nucleară. O superputere nucleară cum este Federaţia Rusă, cum rămâne Federaţia Rusă, are şi responsabilitatea de a folosi cu foarte multă reţinere o astfel de retorică.

Pe de altă parte, semnale cu privire la intenţii, cel puţin pe zona de arme nucleare tactice, au fost date de modificarea Constituţiei Belarusului în urmă cu un an de zile. Nu vedem în acest moment, nu avem indicii cu privire la o modificare a realităţii militare nucleare a Federaţiei Ruse, cum nici NATO - nu ne-am modificat postura, nu ne-am crescut gradul de alertă, suntem o superputere nucleară şi noi, ca Alianţă, dar jucăm extrem de responsabil această situaţie.

De aceea condamnăm această retorică care este iresponsabilă şi cinică. Ea are mai degrabă un efect de a încerca să descurajeze opinia publică şi capacitatea (...) Occidentului democratic de a continua să susţină Ucraina, are mai degrabă rolul de instrument de război hibrid şi de influenţare a opiniei publice din lumea civilizată.

Suntem convinşi că, indiferent de această retorică din partea Moscovei, sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Ucraina va continua şi mai abitir să-şi apere independenţa, iar unitatea NATO este de nezdruncinat.

AGERPRES: România îşi continuă demersurile cu ţările aliate pentru trecerea grupului de luptă de pe teritoriul său la nivel de brigadă, dar probabil nu va fi luată o decizie în acest sens înainte de summitul de la Vilnius. De ce depinde decizia finală într-o astfel de situaţie şi când ne putem aştepta să avem mai multă claritate privind perspectivele unei asemenea schimbări?

Mircea Geoană: Decizia a fost luată la Madrid, la summitul precedent. Suntem acum în faza de implementare a acestor decizii. Există la nivelul celor opt grupuri de luptă o planificare de exerciţii militare până la nivel de brigadă, care se află în plină derulare. O parte dintre ele se desfăşoară în acest an, altele sunt programate de către Comandantul suprem aliat al NATO.

De aceea, cu privire la România, salutăm modul în care Franţa îşi asumă această responsabilitate de naţiune-cadru şi România face un efort deosebit ca naţiune-gazdă. Vedem acest lucru şi în alte grupuri de luptă.

Este foarte, foarte important ca dincolo de dimensiunea cantitativă, să ne uităm şi la dimensiunea calitativă, de pregătire în zona multidomenii, iar situaţia specifică a Mării Negre pune accent deosebit pe capacităţi care să reflecte situaţia aparte pe care Marea Neagră o reprezintă din punct de vedere aliat.

Sunt şi alte capabilităţi pe care România le găzduieşte şi în plan bilateral cu Statele Unite. Eu voi vizita în cursul zilei de vineri Brigada multinaţională Sud-Est de la Craiova. Generalul Petrescu (Şeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu - n. r.) şi conducerea Ministerului Apărării din România au planuri de a creşte capacitatea generală de luptă, de descurajare şi de pregătire a Armatei Române şi sunt absolut convins că deciziile de la Madrid vor fi implementate în totalitate. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Florin STEFAN / AGERPRES