Războiul din Ucraina a devenit de tranşee, cu un număr mare de soldaţi ce luptă pe spaţii mici (oficial european)
Uniunea Europeană este tot mai îngrijorată de ultimele evoluţii de pe frontul din Ucraina, a declarat joi presei la Bruxelles un oficial european de rang înalt, potrivit agenţiei DPA.
Acest conflict aduce aminte de războiul de tranşee din Primul Război Mondial, iar trupele ucrainene sunt din punct de vedere numeric depăşite semnificativ de trupele ruse în unele sectoare esenţiale ale frontului, remarcă sursa de la Bruxelles, care a vorbit cu condiţia anonimatului. La începutul războiului, în urmă cu un an, efectivele armatei ucrainene le depăşeau pe cele angajate de armata rusă în invazia asupra Ucrainei, dar în prezent un mare număr de soldaţi luptă pe spaţii foarte mici, aşadar situaţia acolo, modest spus, "nu este uşoară", adaugă oficialul citat.
Acesta subliniază că acum Ucraina are cel mai mult nevoie de muniţii suplimentare, precum şi de sisteme antiaeriene avansate şi de artilerie cu rază lungă de acţiune. Rachetele furnizate Ucrainei de aliaţii săi occidentali pentru lansatoarele multiple HIMARS şi M270 au o rază de acţiune de 80 de kilometri, dar ţintele militare ruseşti de interes pentru armata ucraineană au fost deplasate la circa 120 de kilometri în spatele liniei frontului, deci Kievul are nevoie de arme cu rază mai lungă de acţiune, explică oficialul european.
Pentru a oferi Ucrainei muniţia de care are nevoie urgent, în special obuze de calibrul 155 mm, sunt în desfăşurare la Bruxelles discuţii referitoare inclusiv la plata acestora către statele UE care pot să le ofere, într-un document consultat de DPA şi aflat în dezbatere fiind propusă rambursarea până la 90% din aceste costuri.
În plus faţă de muniţiile din stocurile existente, dar deja diminuate, cele care sunt produse de industria de armament a statelor UE trebuie de asemenea să fie transferate imediat Ucrainei, se mai arată în document.
Potrivit aceluiaşi document, despre care a relatat de asemenea France Presse, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut statelor UE să contribuie cu încă un miliard de euro la fondul aşa-numit Facilitatea europeană pentru pace (FEP), bani din care să fie cumpărate obuze de 155 mm destinate Ucrainei.
Acest fond, finanţat tot de statele UE, este folosit pentru acoperirea parţială a costurilor de achiziţie pentru armele şi muniţiile oferite Kievului, precum şi pentru finanţarea instruirii soldaţilor ucraineni de către ţările blocului comunitar.
În perioada scursă de la începutul războiului, armata rusă a tras lunar între 600.000 şi 1,8 milioane de obuze, iar armata ucraineană doar între 60.000 şi 210.000, potrivit unui raport al guvernului eston. Dar armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele NATO, ale căror stocuri de muniţii au fost, în plus, diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Actuala capacitate de producţie a industriilor de apărare ale statelor UE este de numai 20.000-25.000 de obuze pe lună, cu posibilitatea de a o creşte la circa 175.000 pe lună. Pentru a grăbi completarea stocurilor de muniţii şi suplimentarea producţiei, Comisia Europeană propune achiziţii comune ale statelor UE în viitor. Potrivit oficialului european citat de DPA, 26 din cele 27 de state membre ale UE şi-au manifestat deja interesul pentru astfel de achiziţii comune, iar primul acord ar putea fi semnat chiar luna aceasta.
Miniştrii europeni ai apărării vor discuta săptămâna viitoare la o reuniune la Stockholm modalităţi în vederea creşterii producţiei militare şi a ajutorului militar pentru Ucraina.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Belgia/Justiția alertează privind incidentele înarmate la Bruxelles: 'Oricine poate fi împușcat'
Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP. 'Sunt un procuror îngrijorat', pentru că 'oricine poate fi împușcat
Islanda: O majoritate strânsă se opune reluării negocierilor de aderare la UE, potrivit unui sondaj înainte de referendum
O majoritate strânsă a islandezilor se opune redeschiderii negocierilor pentru aderarea la UE, arată un nou sondaj Gallup dat publicității vineri, o schimbare față de sondajele anterioare, cu o zi înainte de referendumul de sâmbătă, potrivit Reuters. Referendumul de la 29 august nu este unul privind aderarea la UE și orice acord încheia
Iran: Noul șef al Consiliului Național de Securitate amenință că-l va trimite pe Netanyahu 'în iad'
Noul numitul șef al Consiliului Național de Securitate al Iranului, Mohsen Rezaee, a amenințat că-l va trimite pe Benjamin Netanyahu, 'prim-ministrul regimului sionist, în iad', relatează dpa. Într-un interviu televizat de joi seară, Rezaee a respins de asemenea informațiile că Iranul a plănuit să-l ucidă pe Barron Trump, unul dintre fiii p
Țările riverane Mării Baltice intenționează să creeze o forță operativă antidrone
Țările riverane Mării Baltice, cu excepția Rusiei, intenționează să creeze o forță operativă antidrone care le va permite să reacționeze rapid în fața amenințărilor hibride în creștere, a anunțat vineri ministrul de interne german Alexander Dobrindt, relatează Reuters. De la lansarea invaziei ruse contra Ucrainei în februarie
Noul rege al Norvegiei va fi cunoscut sub numele de Haakon al VIII-lea
Noul monarh al Norvegiei a luat numele de Regele Haakon al VIII-lea, a anunțat palatul regal într-o postare pe Instagram vineri, așa cum se așteptau de altfel observatorii regali, informează Reuters. Regele Norvegiei, Harald al V-lea, a murit vineri dimineață, după mai mult de 10 zile de spitalizare și a fost succedat imediat de fiul său
Kremlinul recunoaște că procesul de pace din Ucraina este 'complet blocat'
Kremlinul a recunoscut vineri că procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, a cărui ultimă rundă mediată de Statele Unite a avut loc în februarie, este 'complet blocat', informează EFE. 'Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi', a declarat presei purtătorul de cuvânt al președinț
Islanda votează sâmbătă într-un referendum pe tema redeschiderii negocierilor de aderare cu UE
Islanda votează sâmbătă într-un referendum privind redeschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană (UE), înghețate de mai bine de un deceniu, într-un vot pe care cele 27 de state membre îl urmăresc în principal dintr-o perspectivă geopolitică, relatează vineri EFE. Spre deosebire de prima în
#Ucraina a doborât un avion rus Tu-95MS capabil să transporte rachete, anunță președintele Volodimir Zelenski
Ucraina a lovit un avion rus Tu-95MS, capabil să transporte rachete, la baza aeriană Engels, a anunțat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters. ''Acestea sunt avioane ce realizează lovituri contra Ucrainei'', a scris Zelenski pe
Prințul moștenitor Haakon devine noul rege al Norvegiei
Fostul prinț moștenitor Haakon a devenit vineri noul rege al Norvegiei, după decesul tatălui său, regele Harald, transmite Reuters. Din punct de vedere juridic, succesiunea la tron s-a produs în momentul decesului fostului rege. Funeraliile lui Harald vor avea loc peste câteva zile în catedrala din Oslo, după o
Fostul general Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, va avea parte de funeralii de stat (ministru)
Fostul lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic, supranumit 'Măcelarul din Balcani' pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica din 1995, va avea parte de o înmormântare cu 'toate onorurile militare și de stat la care are dreptul', a anunțat vineri ministrul justiției din Serbia, Nenad Vujic, la postul local de radio
Lideri din lumea întreagă transmit mesaje de condoleanțe norvegienilor după decesul regelui Harald
Lideri din Europa și din restul lumii au transmis condoleanțe norvegienilor după anunțul morții regelui Harald, la vârsta de 89 de ani, după peste trei decenii de la întronizare, și au salutat devotamentul fostului monarh față de țara și conaționalii lui, transmite vineri Reuters. Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, a declarat c
Regele Harald al Norvegiei, un monarh reformator, cu viziuni progresiste
Regele Harald al Norvegiei, un reformator care a reușit să iasă din umbra admiratului și extrovertitului său tată, care a fost pe tron timp de peste trei decenii, a murit vineri la vârsta de 89 de ani, a anunțat palatul regal, într-un moment de crize multiple pentru familia regală norvegiană, transmite Reuters. 'Regele Harald a
R.Moldova: Noii miniștri Claudiu Năsui și Eugeniu Osmochescu au depus jurământul
Noii miniștri ai dezvoltării economice și digitalizării, Claudiu Năsui, și respectiv al agriculturii și industriei alimentare, Eugeniu Osmochescu, au depus vineri jurământul de învestire în funcție, într-o ceremonie desfășurată la sediul Președinției Republicii Moldova, în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Vasile Tofa
O judecătoare federală blochează din nou reforma propusă de Trump de a limita votul prin corespondență
O judecătoare federală americană a blocat temporar joi reforma președintelui Donald Trump de a restricționa votul prin corespondență, argumentând că implementarea acesteia ar putea priva de dreptul de vot mii de alegători, cu ceva mai mult de două luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie, informează EFE și Reuters. Curt
Donald Trump sugerează că ar putea redenumi fie Atlanticul, fie Pacificul în Oceanul Americii
Președintele SUA, Donald Trump, a insinuat joi că ia în considerare redenumirea fie a Oceanului Atlantic, fie a Oceanului Pacific în 'Oceanul Americii', informează EFE. 'Acum ne lipsește doar un ocean. Poate va trebui să redenumim Atlanticul și/sau Pacificul. Poate îl vom schimba', a declarat Trump la un eveni














