Conflictul din Ucraina generează noi rute comerciale şi schimbări ale lanţurilor de aprovizionare, iar România poate beneficia de această tendinţă, având în vedere că regiunea a fost o destinaţie importantă pentru nearshoring şi offshoring pentru producătorii din Europa de Vest, consideră Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România.

"Multe companii din Europa caută să diversifice aceste rute, din cauza riscului crescut de întrerupere a lanţurilor de aprovizionare. De această tendinţă pot beneficia ţări ca România, având în vedere că regiunea noastră a fost o destinaţie importantă pentru nearshoring şi offshoring pentru producătorii din Europa de Vest. Conform unei analize a reţelei PwC, destinaţiile de relocare în urma schimbărilor din lanţurile de aprovizionare sunt în ordine Polonia, Germania, Turcia. România se află pe locul 7 din această perspectivă la nivel global, ceea ce este încurajator pentru ţara noastră. Astfel, ţara noastră poate beneficia de fenomenul de nearshoring la nivel mondial", a explicat Bumbăcea, într-o opinie pentru AGERPRES cu privire la impactul economic al războiului din Ucraina la un an de la invazie.

* Măsurile de ajustare propuse de ţările europene au fost peste aşteptări

Potrivit acestuia, conflictul din Ucraina a zdruncinat optimismul alimentat de încetarea pandemiei globale, iar consecinţele imediate au fost creşterile de preţ la energie şi la mărfuri, cu accelerarea inflaţiei generale, determinând o mulţime de îngrijorări privind evoluţia economiei.

El subliniază, însă, că la un an de la declanşarea invaziei ruse, se poate constata că măsurile de ajustare propuse de ţările europene au fost peste aşteptări şi recesiunea previzionată pentru zona euro a fost infirmată recent de Eurostat.

"Optimismul alimentat de încetarea pandemiei globale a fost zdruncinat anul trecut de şocul invadării Ucrainei de către Rusia, care a declanşat cel mai mare război din Europa din ultimii 80 de ani. Consecinţele imediate au fost creşterea preţurilor la energie şi la mărfuri, cu accelerarea inflaţiei generale, generând o mulţime de îngrijorări privind evoluţia economiei. Un an mai târziu putem constata că măsurile de ajustare pe care ţările europene au reuşit să le ia pentru a atenua problemele economice au fost peste aşteptări. Recesiunea previzionată pentru zona euro a fost, din fericire, infirmată de Eurostat recent, în ciuda crizei energetice care a lovit continentul nostru mai puternic decât la nivel global, cu riscul de a produce schimbări masive în structura economică europeană, cu pierderi de competitivitate şi de atractivitate ca locaţie de producţie", a mai arătat Dinu Bumbăcea.

El spune că majorarea preţurilor la energie afectează statele membre UE în grade diferite ca urmare a politicilor energetice individuale: în timp ce costurile de producţie în Franţa sau în Spania, de exemplu, cresc relativ moderat, în alte ţări precum Polonia presiunea este mare. Motivele ţin de gradul de dependenţă de petrolul şi gazele ruseşti ale fiecărui stat, a explicat reprezentantul companiei de consultanţă.

Pe de altă parte, Bumbăcea atrage atenţia că, pe termen lung, astfel de diferenţe ar putea duce la schimbări structurale în peisajul industrial european.

"O consecinţă fastă este accelerarea tranziţiei energetice, chiar dacă pe termen scurt unele guverne au recurs mai mult decât înainte de izbucnirea războiului la energie pe bază de combustibili fosili. Deşi estimările iniţiale privind impactul crizei energetice erau foarte pesimiste, evoluţia din ultimul an demonstrează că efectele nu vor fi nici pe departe atât de grave, cum ar fi vehiculata dezindustrializare a Europei", a afirmat sursa citată.

* Războiul a pus "reflectorul" asupra Europei Centrale şi de Est; deciziile luate vor modela viitorul timp de decenii

Bumbăcea crede că războiul din Ucraina a pus "reflectorul" asupra Europei Centrale şi de Est, implicit şi asupra României, iar deciziile luate vor modela viitorul pentru deceniile următoare.

Conform sondajului PwC CEO Survey din 2023, jumătate dintre directorii executivi se pregătesc pentru tranziţia către noi surse de energie în următorii 10 ani, planificând investiţii în noi surse alternative de energie în următoarele 12 luni. Este un semn bun care va spori şi capacitatea companiilor de a răspunde provocărilor legate de climă, consideră reprezentantul PwC.

"Dacă ne referim la zona noastră geografică, este clar că războiul din Ucraina a pus "reflectorul" asupra Europei Centrale şi de Est şi, implicit, asupra României. Liderii de afaceri din întreaga regiune se confruntă cu consecinţele conflictului având, în acelaşi timp, un rol uriaş de jucat alături de factorii de decizie politică şi de alţi lideri. Deciziile de astăzi vor modela viitorul pentru deceniile următoare, aşa că este încurajator să vedem optimismul moderat şi hotărârea de a transforma, de a ajusta afacerile ca răspuns la criză, fie că vorbim de tranziţie energetică, de relocări de producţie sau de reorganizări ale lanţurilor de aprovizionare", a punctat Dinu Bumbăcea.

El aminteşte că, la declanşarea războiului, investitorii au privit cu teamă regiunea Europei Centrale şi de Est, din cauza proximităţii faţă de Ucraina, însă îngrijorările s-au diluat după ce au realizat că riscurile geopolitice sunt globale, nu locale, şi nu diferă semnificativ de alte provocări majore cu care se confruntă societatea globală.

"Un bun exemplu al acestor preocupări a fost, la izbucnirea războiului, piaţa valutară. Aceste îngrijorări s-au disipat destul de repede, nu pentru că importanţa războiului s-a diminuat, ci pentru că investitorii au realizat că riscurile geopolitice sunt globale, nu locale, şi că nu diferă semnificativ de alte provocări majore cu care se confruntă societatea globală", a subliniat Bumbăcea.

Potrivit acestuia, dacă fluxul de investiţii străine directe în regiune s-a diminuat în al doilea trimestru al anului 2022, atât din cauza războiului, cât şi ca parte dintr-un fenomen global legat de diverşi factori, precum ratele mai mari ale dobânzilor, criza energetică, ulterior s-a redresat. În România, investiţiile directe ale nerezidenţilor au urcat cu 33,37% în 2022, la 10,69 miliarde de euro, comparativ cu 8 miliarde de euro în anul anterior, conform Băncii Naţionale a României.

"Concluzionând, presiunile asupra mediului economic vor continua, implicaţiile războiului se vor resimţi mulţi ani, dacă nu chiar decenii, iar afacerile trebuie să se adapteze şi să facă schimbări pentru a supravieţui şi a se dezvolta în acest context incert şi riscant, uitându-se la eventualele oportunităţi", a precizat Dinu Bumbăcea. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)