RETROSPECTIVĂ 2022/ Anul în care energia a readus inflaţia de două cifre
Explozia preţurilor la energie a readus inflaţia de două cifre, iar Banca Naţională a României a majorat dobânda cheie în fiecare şedinţă de politică monetară şi a schimbat prognoza de la un raport la altul.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,35% în luna ianuarie 2022, de la 8,19% în decembrie. Inflaţia a urcat în februarie la 8,53% şi a sărit la 10,15% în martie. Acesta a fost momentul în care România s-a întors la inflaţia de două cifre, cum a fost în 2004, de 11,9%.
În lunile care au urmat, inflaţia şi-a continuat tendinţa de creştere: 13,76% în aprilie, 14,5% în mai, 15,1% în iunie, 14,96% în iulie, 15,32% în august, 15,88% în septembrie, 15,32% în octombrie şi 16,8% în noiembrie.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
BNR a luat majorat la fiecare şedinţă de politică monetară dobânda cheie şi a majorat prognoza. Astfel, Raportul asupra inflaţiei din noiembrie anul trecut arăta că rata anuală a inflaţiei IPC urma să ajungă la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi era prevăzută să se tempereze, până la 5,9 % la sfârşitul anului 2022.
În februarie 2022, Banca Naţională a România prognoza o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022. În august, BNR a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estima o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului 2023. În noiembrie, banca centrală a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estima o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor.
Conform BNR, valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie.
După cum arată datele oficiale preţurile la energie au fost cele care au împins inflaţia la un nemaiîntâlnit în ultimii ani.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
La începutul anului, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, declara pentru AGERPRES că inflaţia este determinată în mare parte, respectiv 70%, de creşterea preţurilor la energie şi gaze naturale, iar Banca Naţională a României încearcă prin deciziile de politică monetară să ancoreze aşteptările.
"Din păcate preţurile la energie au continuat să crească şi în luna decembrie a anului trecut, deşi speram cu toţii să se simtă mai consistent plafonarea. Vedem că indicii de creştere sunt în continuare mari pentru energie şi gaze şi cum în indicele total al inflaţiei, de 8,2%, 70% din pondere vine din preţul la energie. La o pondere aşa de mare politica monetară a băncii centrale are un impact redus. Deci, dacă observăm restul indicelui, ce rămâne din 70%, suntem cumva într-un anumit control. Importat este ca prin deciziile de politică monetară să putem ancora aşteptările şi să menţinem această creştere relativă a preţurilor pe cealaltă componentă. Şi aşteptăm să vedem alte măsuri care pot influenţa preţurile la energie", a declarat atunci Dan Suciu.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Când inflaţia a trecut la două cifre, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a declarat pentru AGERPRES, că inflaţia are un nou lider după ce mărfurile alimentare au prelat conducerea "plutonului".
"Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic au pierdut întâietatea ca factori producători de inflaţie mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul 2, şi a luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare. În primul rând pâinea. Avem o scumpire peste medie la pâine. Media inflaţiei la mărfuri alimentare este 11,20% pe an şi la pâine este de 16,36%. La cartofi, o creştere şi mai mare, peste medie, 36,50%, la citrice peste medie, 12,82%, la ulei 32%, iar peste medie, margarina 16,82%. Ce arată aceste cifre? Arată în primul rând că Banca Naţională a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50% dobânda de referinţă pentru, că deşi de s-a ajuns clar la concluzia în toate băncile centrale şi în toate sistemele de analiză din lume că această inflaţie globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în niciun fel cu măsuri de politică monetară. Aici e nevoie doar de măsuri structurale. Dar iată că Banca Naţională, înăsprind politica monetară şi ridicând cu 0,50% dobânda de referinţă în recentul Consiliu de Administraţie, arată că se produc efecte de runda a doua. Toate aceste efecte în planul inflaţiei sunt efecte de runda a doua. Deci mărfurile energetice, produsele energetice, au umflat preţurile în toată lumea, au făcut inflaţie mare peste tot, o inflaţie cum nu s-a mai văzut din anii 70, dar iată că acum se produc efecte de runda a doua în sensul că curentul electric, care s-a scumpit foarte mult în lunile din urmă, scumpeşte în continuare chiar dacă uitându-ne la curentul electric vedem că preţurile au scăzut în luna martie şi a scăzut şi efectul lor în preţurile anuale", a explicat Adrian Vasilescu, în aprilie.
Datele INS au arătat o majorare puternică a preţurilor la gaze, combustibili şi energie. În iunie, gazele ajunseseră la o scumpire anuală 89,5%, iar combustibilii aveau un avans al preţurilor de 41,32%.
Fotografia din noiembrie arată o schimbare de clasament. Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 61,94% în noiembrie 2022 faţă de noiembrie 2021, iar în top se mai afla energia electrică, cu 47,19%, untul (plus 43,43%) şi uleiul, cu o majorare de 40,66%.
Din decembrie 2021, cel mai mult s-a scumpit zahărul, cu 60,73%, untul cu 43,21%, şi uleiul comestibil 38,78%. Gazele erau mai scumpe cu 35,68%, energia electrică cu 38,50%, combustibilii cu 20,18%, iar energia termică cu 20,35%.
Dacă ne uităm în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie, aflăm că rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor.
Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023.
Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie.
BNR menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 anunţată recent de autorităţi, sugerează, la o primă estimare, un cuantum al ratei anuale a inflaţiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale în decembrie 2023 şi, în plus, o traiectorie a indicatorului neîntrerupt descendentă pe parcursul anului viitor. Balanţa riscurilor la adresa ratei anuale a inflaţiei rămâne pe termen scurt înclinată în sus relativ la traiectoria descrisă în scenariul de bază. Pe termen mediu, însă, aceasta ar putea deveni relativ echilibrată. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANM: Temperaturi în scădere, precipitații și vânt în mai multe regiuni ale țării pe parcursul săptămânii viitoare
Vremea va fi instabilă pe parcursul săptămânii viitoare, cu variații importante de temperatură, precipitații și intensificări ale vântului în mai multe regiuni ale țării și chiar lapoviță și ninsoare la munte, potrivit prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). În intervalul 6 aprilie, ora 9:00 -
Debitul maxim al Dunării, sub media multianuală în luna aprilie și peste în mai și iunie (prognoză)
Debitul maxim al fluviului Dunărea la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) se va situa sub media multianuală în luna aprilie și peste în mai și iunie 2026, în timp ce regimul hidrologic pe râurile interioare va fi, în general, la valori cuprinse între 50% și 80% din mediile lunare, potrivit prognozei pe trei luni publicată de
Bursa de la București a câștigat în această săptămână aproape 6 miliarde de lei din capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat în această săptămână 5,904 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 1,07%, în timp ce valoarea tranzacțiilor s-a diminuat de aproape două ori, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES, capitalizarea bursie
Fondurile de pensii facultative, în creștere cu 39%, la nivelul lunii februarie
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 8,07 miliarde de lei, la finalul lunii februarie, în creștere cu 39% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Cele mai multe investiții au fost efectuate local (95%),
ANAF: Numărul somațiilor a crescut la 3,2 milioane în 2025; încasările din executare silită au depășit 27 de miliarde de lei
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat anul trecut obligații fiscale în valoare de 27,26 miliarde de lei, prin executare silită, în creștere față de cele 21,53 miliarde de lei consemnate în anul precedent, arată datele ANAF transmise la solicitarea AGERPRES. Fiscul a comunicat 3,2 milioane de somații
CNPP: 11.898 de beneficiari de pensii de serviciu, în februarie 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în februarie 2026, de 11.898 de persoane, cu 40 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară, din care 7.863 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai
Popescu (Romalimenta): După Paște, vom ajusta prețurile în așa fel încât să putem rezista în piață; nu avem altă soluție
Prețurile alimentelor au crescut în acest an cu aproximativ 10% față de aceeași perioadă din 2025, însă, după Paște, sunt posibile noi majorări, în contextul creșterii costurilor cu energia, gazele și combustibilii, susține președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta, Aurel Popescu. &
ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu peste 38% în primele două luni din 2026
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 38,31%, în primele două luni din 2026, până la 11.066, față de 8.001 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 2.117 de firme (număr
Numărul pasagerilor care au circulat cu trenul a scăzut cu 9,1%, în 2025 (INS)
Numărul pasagerilor care au circulat cu trenul a fost, în 2025, de 64,371 de milioane, în scădere cu 9,1%, comparativ cu perioada similară din 2024, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, parcursul pasagerilor s-a redus anul trecut cu 10,3%. În ceea ce p
Ivan: Datele hidrologice sunt favorabile și, dacă tendința se menține, estimăm finalizarea reumplerii lacului Vidraru în octombrie
Reumplerea lacului Vidraru a început, iar datele datele hidrologice sunt favorabile, și, dacă această tendință se menține, estimăm finalizarea reumplerii în luna octombrie, a transmis, sâmbătă, ministrul Energiei, Bogdan Ivan. 'Ca să vorbim și despre vești bune, la Vidraru a început reumplerea lacului de acumulare.
CNPP: 883.298 beneficiari de indemnizație socială pentru pensionari, în februarie 2026
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în februarie 2026, de 883.298 persoane, cu 700 mai puține comparativ cu luna anterioară, dintre care 843.117 erau pensionari din sistemul public, iar 40.181 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii
Nazare: Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiază încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală
Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiază încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de a menține stabilitatea macroeconomică, a afirmat vineri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după ce agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suvera
S&P a confirmat ratingul României la 'BBB minus' cu perspectivă negativă, dar și-a redus estimările de creștere
Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României, la 'BBB minus/A-3', perspectiva asociată fiind una 'negativă', informează un comunicat de presă al S&P. Potrivit agenției de evaluare, în pofida diminuării ritmului de creșter
Bursa de la București a închis mixt ultima ședință a săptămânii; rulajul a depășit 52 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a închis mixt ultima ședință a săptămânii, iar schimburile au depășit 52,44 milioane de lei (10,28 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,05%, p&ac
Românii pot investi în titluri de stat Tezaur din 6 aprilie; dobânzi de până la 7,5% pe an
Românii pot subscrie, în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026, în titluri de stat Tezaur cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7% și 7,50%, a anunțat, vineri, Ministerul Finanțelor. Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă demateri




