REPORTAJ/Mureş: Moştenirea unei familii din Lunca Bradului, transformată într-un muzeu etnografic
Moştenirea unei familii din Lunca Bradului, constând într-o casă cu anexe gospodăreşti şi numeroase obiecte cu o deosebită valoare etnografică, a constituit baza de plecare a unui muzeu rural, Muzeul "Ciobotă-Petruţ", denumit după cei care contribuie şi au contribuit la punerea în valoare a acestui patrimoniu.
Sursa foto: Muzeul "Ciobotă-Petruţ"
"Ceea ce vedeţi aici a rămas moştenire de la părinţii mei şi am vrut să pun în valoare toate aceste obiecte şi căsuţe. Acolo am crescut şi nu am vrut să le las de izbelişte, fiindcă fiica mea, Andreea Gabriela Petruţ, este interpretă de muzică populară. Astfel, mi-a venit ideea să păstrez tradiţia, să nu arunc lucrurile de valoare din gospodărie. Pe lângă ceea ce am moştenit, am încercat să mai adun câte ceva, de pe unde s-a putut, obiecte de uz casnic şi gospodăresc şi costume populare. Muzeul este compus din trei clădiri. Din grajduri am făcut camere pentru a putea expune tot ceea ce avem, astfel încât lucrurile acestea să poată fi văzute. Când organizăm diferite activităţi legate de tradiţii, îmbrăcăm copiii cu o parte din costumele populare din muzeu, mă refer la Grupul 'La poale de Călimani', înfiinţat în anul 2017. Pe lângă acest grup, prin asociaţia noastră am promovat un proiect cultural, Festivalul 'Lada de zestre', ajuns la ediţia a VI-a. Avem aici cămăşi cu vechime de 60, 70 şi chiar peste 100 de ani", a declarat Rusalina Petruţ.
Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
Muzeul "Ciobotă-Petruţ" din Lunca Bradului are vizitatori de peste tot, din Statele Unite ale Americii, Finlanda, Olanda sau Republica Moldova.
Despre acest muzeu de pe Valea Superioară a Mureşului a apărut şi o carte la Editura "Constantin Romanu-Vivu" din Târgu Mureş, în anul 2016, intitulată ""Muzeul Ciobotă - Petruţ, Lunca Bradului", sub semnătura autorilor Rusalina Petruţ şi Andreea Gabriela Petruţ.
Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
"Sunt fiica doamnei Rusalina Petruţ. Deşi are multe pe cap în acelaşi timp, reuşeşte cu dăruire şi hărnicie să păstreze aceste lucruri minunate. Îi mulţumesc, de altfel, că mi-a dat viaţă şi că astăzi sunt Andreea Petruţ, cea care dansează, cântă şi iubeşte tradiţia şi folclorul popular. La vârsta de 7 ani, am mers pe Valea Mureşului Superior. Mai exact, m-am oprit la Deda, într-un ansamblu de seamă, cu colegi dragi, instructor fiind domnul Vasile Gabor, care ne-a călăuzit paşii. Şi, totodată, îi mulţumesc pentru că am reuşit cu mândrie să reactivez în acest ansamblu şi o avem şi pe doamna primar Lucreţia Cadar (primăriţa din comuna Deda - n.r.) care ne ajută să ducem jocul mai departe şi, de ce nu, să insuflăm şi copiilor ceea ce înseamnă frumos, tradiţie, cultură, credinţă. Activitatea didactică o desfăşor în grădiniţa cu program prelungit de la Deda, împreună cu o colegă de la dansuri. Am 26 de ani dar nu mă tentează oraşul, am fost şi în oraşe mari şi la câteva grădiniţe în oraş, dar tot acasă m-am întors", ne povesteşte artista Andreea Gabriela Petruţ.
Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
Cântăreaţa a spus că le este recunoscătoare bunicilor pentru obiectele valoroase care sunt acum expuse, dar şi părinţilor ei pentru eforturile zilnice pe care le depun să întreţină acest muzeu.
"Vreau să le mulţumesc şi să am un gând de rugăciune asupra bunicilor mei pentru că mi-au lăsat această moştenire. Pe urmă, îi mulţumesc mamei că se ocupă de tot ceea ce înseamnă frumuseţe aici, la muzeu şi întreţine toate lucrurile aşa cum trebuie. Le păstrează foarte, foarte bine. Trebuie să ne ocupăm de ceea ce înseamnă tradiţie, folclor, credinţă. Sunt multe obiecte pe care le-am şi cumpărat împreună cu familia mea, dar sunt multe care le-am şi primit. Fiecare obiect are o poveste, poate pe viitor să reuşim să scriem undeva, la fiecare obiect, povestea. Cred că va fi ceva interesant", a arătat Andreea Gabriela Petruţ.
Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
De îngrijirea clădirilor unde funcţionează muzeul se ocupă capul familiei, Gavril Petruţ, care lucrează la ocolul silvic din localitate, dar în timpul liber repară tot ce e de reparat.
"Toată munca eu o fac, că oameni nu prea găseşti care să te ajute, iar cei care te ajută, te ajută mai mult cu poveştile. Ce fac eu aici? În mare parte reparaţii, repar garduri, magaziile sunt făcute tot de mine, mă ajută şi ele cu ce pot când pot, când nu pot singur (...). Nu ies bani, că n-au de unde să iasă bani. Punem şi din buzunar mult, acum vrem să mai mărim muzeul, pentru că sunt foarte multe obiecte. Am adunat foarte multe că nu mai avem unde să le punem. Facem ceva pentru comuna Lunca Bradului, pentru că toţi cei care au venit până acum aici au fost foarte încântaţi, le-a plăcut", a spus Gavril Petruţ.
Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
Pentru intrarea în muzeu nu se percepe nicio taxă, însă cei care doresc să facă donaţii, pot depune orice sumă doresc într-o cutie frumos sculptată de un meşter popular de pe Valea Gurghiului, amplasată în incintă. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Harghita: Tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc
O mulțime impresionantă de persoane s-a adunat, duminică dimineața, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc la tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, obicei instituit în urmă cu peste 20 ani și care este foarte iubit în zonă.
Teatrul Național București: A murit actorul Alexandru Georgescu
Teatrul Național ''I. L. Caragiale'' București a anunța duminică decesul actorului Alexandru Georgescu. ''A părăsit scena vieții în Sâmbăta Mare, ziua dintre moarte și Înviere, moment de cumpănă între întuneric și lumină, între durere și speranță. Cu o prezență scenică discretă, dar p
VIDEO Patriarhul Daniel: Învierea lui Hristos - izvor de pace și bucurie
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Învierea lui Hristos este izvor de pace și bucurie și a atras atenția asupra consumului de droguri - 'o mare primejdie pentru viața oamenilor'. 'Cuvintele 'Nu v
VIDEO UPDATE/Sfânta Lumină de la Ierusalim - în România; PS Paisie: Biserica ne invită spre lumina cea adevărată, Hristos Domnul
Biserica ne invită pe toți, astăzi, spre lumina cea adevărată, care este Hristos Domnul, cel Înviat, oferindu-ne luminarea vieții noastre, prin învățătura Sa, prin prezența Sa vie, plină de Duhul cel Sfânt în viața noastră, a afirmat sâmbătă episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul. 'Însă, așa cum crucea precede Lumina
Sfânta Lumină - adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim; tradiția inaugurată de Patriarhul Daniel continuă în Anul Centenar
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, și va fi oferită delegaților eparhiilor prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui
Teatrul Mic: A murit actrița Julieta Szonyi
Teatrul Mic a anunțat vineri decesul actriței Julieta Szonyi, cea care a interpretat-o pe Adnana în serialul de televiziune 'Toate pânzele sus'. Julieta Szonyi s-a născut pe 13 mai 1949, la Timișoara. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'Ion Luca Caragiale' la București și a interpretat numeroa
Mitropolitul Irineu al Olteniei: Mântuitorul, Înviind din morți, ne-a dat bucuria nesfârșită a iubirii Lui
IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, subliniază, în scrisoarea pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului, că Mântuitorul Hristos, Înviind din morți, a dat credincioșilor bucuria nesfârșită a iubirii Lui, dacă vor crede și vor nădăjdui în El. 'Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a Bisericii noastre, izvoru
Ziua Cărților Deschise la Muzeul Cărții și Exilului Românesc
Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează miercuri, 23 aprilie, evenimentul Ziua Cărților Deschise, ce își propune să marcheze Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. Potrivit unui comunicat de presă al muzeului transmis vineri AGERPRES, seria de manifestări culturale cuprinde două secțiuni dedicate lecturii, creației și valori
Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare
Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici
REPORTAJ/Mureș: Două volume din 'Cântece dumnezeiești' de Balassi Bálint, păstrate în lume; unul e la Biblioteca Teleki
Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din 'Istenes énekek' (Cântece dumnezeiești) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecția de cărți rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare. &#
Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței
Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' - în patru orașe din România, în perioada 24 - 27 aprilie
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' va ajunge, în perioada 24 - 27 aprilie, în patru orașe din România. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, caravana va prezenta spectatorilor o expoziție cu obiecte din universul cinematografic al filmului și al perioadei (autori scenografii Iulia și Vi
Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală
Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea
Hunedoara: Credincioșii sunt așteptați la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', de la Lupeni spre Straja
Credincioșii creștini sunt așteptați vineri, 18 aprilie, la biserica ortodoxă din centrul municipiului Lupeni la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', în care participanții străbat un traseu de peste 10 kilometri, până în stațiunea Straja, în semn de prețuire față de jertfa lui Isus Hristos din Vinerea Mare. M
Patriarhie - s-a sfințit Marele Mir; PF Daniel: Acest mir reprezintă o credință puternică
Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.