Muzeul Ianca, înfiinţat de profesorul de istorie Ion Bărbuceanu, colecţionar împătimit de obiecte vechi, care a reuşit să salveze de la uitare şi distrugere peste 1.000 de piese de patrimoniu, a câştigat recent un proiect cu finanţare nerambursabilă în valoare de 80.000 lei, care vizează scanarea 3D, prin folosirea de tehnologii de ultimă generaţie, a artefactelor care se găsesc în instituţia muzeală din oraşul Ianca.

Intitulat "Accesibilizare prin digitalizare fond patrimonial 'Muzeul Ianca'. Ateliere şcoală pentru catalogare şi scanare 3D", proiectul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi se desfăşoară pe parcursul a patru luni, august-noiembrie 2022.

Muzeul Ianca a fost înfiinţat pe 1 decembrie 1999, sub autoritatea unui ONG, Asociaţia cultural-istorică Muzeul Ianca, iar fondatorul acestuia, profesorul Ion Bărbuceanu, astăzi în vârstă de 76 de ani, a reuşit, în toţi aceşti ani, să strângă în jurul său tineri din toate categoriile sociale şi să pună în practică mai multe proiecte de promovare a locurilor şi patrimoniului muzeal, având la bază voluntariatul, donaţiile, sponsorizările şi finanţările nerambursabile.

"După cum se cunoaşte, Muzeul din Ianca nu este bugetat, el se află în subordinea unei asociaţii culturale, care se străduieşte nu numai să menţină, dar să şi dezvolte, an de an, această instituţie de cultură întemeiată acum aproape 25 de ani. La începutul acestei veri, Asociaţia a depus două proiecte, la două surse de finanţare nerambursabilă diferite, unul pe teme de istorie locală, iar altul privind digitalizarea patrimoniului la AFCN, finanţator recomandat de Instituţia Prefectului Brăila. Concurenţa a fost destul de serioasă, s-au înscris cu propuneri de proiecte 49 de muzee şi ONG-uri din întreaga ţară, din care, în urma contestaţiilor, au fost declaraţi 13 câştigători. Asociaţia cultural-istorică Muzeul Ianca s-a clasat pe locul 8, cu un punctaj de 94,50 din total de 100 de puncte", a declarat pentru AGERPRES Bărbuceanu.

În ceea ce priveşte proiectul pe teme de istorie locală, acesta a fost depus la Consiliul Judeţean Brăila, dar a fost respins, ceea ce "nu l-a dezarmat" pe profesorul Bărbuceanu. El a arătat că "nu este supărat pe evaluatori", chiar dacă în ultimii ani i-au fost respinse trei proiecte, deşi a existat o concurenţă mică, "aproape omul şi locul". Acesta a mai precizat că succesul obţinut pe plan naţional, prin proiectul câştigat la Administraţia Fondului Cultural Naţional, îl determină să spună că Muzeul Ianca are o echipă de proiect bună, "care va continua să depună proiecte şi să se pregătească mai bine în acest domeniu".

Proiectul "Accesibilizare prin digitalizare fond patrimonial 'Muzeul Ianca'. Ateliere şcoală pentru catalogare şi scanare 3D" a demarat în luna august, iar timp de cinci zile, la sediul Muzeului, s-au desfăşurat mai multe ateliere de catalogare şi scanare 3D a patrimoniului muzeal. Opt elevi de liceu şi patru studenţi, coordonaţi de reprezentanţi ai Muzeului Ianca şi specialişti de la Muzeul Brăilei "Carol I", Institutul Naţional al Patrimoniului - Direcţia Digital şi Facultatea de Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Ruse din Bulgaria, au lucrat la catalogarea în sistem DocPat şi fotografierea a 300 piese de muzeu, dintre care 30 au fost scanate 3D.

"Participanţii au avut acces la tehnologii de ultimă generaţie pentru scanarea 3D a artefactelor din colecţia muzeului (tehnologie Artec 3D şi Matterport) şi au avut oportunitatea de a lucra la procesarea datelor în sistem DocPat. Demersul propus urmăreşte generarea de noi modele de experienţe digitale pentru diseminarea conţinutului muzeal. Totodată, s-a urmărit familiarizarea elevilor de liceu cu 'bucătăria' din spatele procesului, prin cooptarea lor în pregătirea tuturor etapelor de digitizare, de la scanare, la producerea campaniilor de diseminare, alături de cercetători şi specialişti internaţionali. Explorarea unor noi mecanisme de abilitare a unei generaţii viitoare de specialişti axaţi pe acest sector cultural complex constituie una dintre priorităţile majore ale proiectului de faţă. Cei opt elevi selectaţi în proiect au avut asigurate transportul pe raza judeţului Brăila şi mesele de prânz pe durata celor cinci zile de derulare a activităţilor. La final, au primit diplome de participare cu atestarea noilor competenţe dobândite în catalogare piese de muzeu în sistem DocPat, fotografiere specializată, scanare 3D şi tehnici de transmedia storytelling. De asemenea, pot fi acordate scrisori de recomandare celor interesaţi de aprofundarea acestor abilităţi sau care vor să îşi formeze o carieră în industria creativă, muzeografie sau domeniul tehnologiilor digitale", a menţionat Ion Bărbuceanu.

Proiectul mai vizează elaborarea unei strategii de comunicare de tip transmedia storytelling, etapă care va demara în luna octombrie. Astfel, grupul de lucru va contribui la accesibilizarea prin digitalizare a fondului patrimonial Muzeul Ianca şi va susţine promovarea valorilor locale la nivel naţional.

"În luna noiembrie, la finalizarea proiectului câştigat, vom avea lansarea Catalogului selectiv în cazul celor 300 de obiecte din patrimonial muzeului, în format clasic şi electronic, şi sărbătorirea a 10 ani de la strămutarea casei de la Oprişeneşti în curtea muzeului cu fonduri extrabugetare şi voluntariat", a mai spus profesorul Bărbuceanu.

În ceea ce priveşte noutăţile pregătite de Muzeul Ianca, în luna octombrie, sunt programate vernisajul expoziţiei "Smaranda Brăescu - eroina cerului - paraşutist şi aviator" şi acţiunea de plantare de pomi "Stejari pentru Eroi", care va avea loc în fostul sat Filiu şi va fi organizată împreună cu mai multe ONG-uri şi cu Garnizoana Brăila.

Denumit "fenomenul de la Ianca", Muzeul Ianca poate fi vizitat şi online, pe www.muzeulianca.ro, printr-un proiect realizat cu ajutorul unei sponsorizări, având în vedere, spune iniţiatorul, că "în perioada pandemiei, cu toate că am încercat să câştigăm pe plan local acest proiect privind digitalizarea, el ne-a fost respins". "S-a adaptat muzeul, ca şi şcoala, la situaţia timpului. Astfel, în paşi mărunţi, de la asigurarea securităţii video a acestei instituţii, s-a trecut la prezentarea online a secţiilor muzeului, în mai multe etape, având azi un Tur Virtual", a mai precizat Ion Bărbuceanu.

Născut în 1946, în satul Oprişeneşti, Ion Bărbuceanu şi-a construit întreaga viaţă şi carieră în jurul localităţii natale şi a reuşit, prin muncă, voinţă, răbdare şi foarte multă pasiune, să salveze o bună parte din istoria acestor locuri. Neobosit căutător de obiecte de patrimoniu şi cercetător pasionat al istoriei locurilor şi oamenilor din zona Ianca, profesorul Bărbuceanu şi-a dorit dintotdeauna să înfiinţeze un muzeu, în care să expună tot 'tezaurul' salvat în decursul anilor. În anii 2009 şi 2012, Ion Bărbuceanu a primit Diploma de Excelenţă şi Trofeul în cadrul Galei Premiilor Culturale Brăilene, pentru "salvgardarea şi promovarea mărturiilor tradiţionale ale locuirii săteşti specifice zonei Brăilei".

În prezent, Muzeul Ianca găzduieşte, în corpul A, Secţia Artă, care cuprinde 25 de tablouri pictate şi donate de Georgeta Crainic, fiică a oraşului Ianca, stabilită în Canada, biblioteca muzeului, o expoziţie foto permanentă dedicată Marii Uniri şi Centenarului cu titlul "Regele Ferdinand - Întregitorul de ţară - şi Regina Maria - soldat, diplomat şi scriitor". În corpul B se află sălile cu expoziţii permanente intitulate: "Tradiţia locală", care cuprinde costume tradiţionale româneşti şi instrumente muzicale specifice zonei; "Şcoala de altădată", unde se găsesc o colecţie de mobilier şcolar, materiale didactice, cărţi şcolare - toate din perioada interbelică; "Biserica strămoşească" - unde găsim obiecte de cult religios, icoane de patrimoniu, fotografii cu preoţi slujitori; "Secţia Aviaţie" - legată de istoria recentă a fostului Aerodrom militar de la Ianca, iar în holul clădirii se află o expoziţie de costume naţionale, piese din cultura ţărănească şi unelte agricole.

Corpul C reprezintă o casă ţărănească autentică din satul Oprişeneşti, veche de peste 100 de ani, pe care profesorul Bărbuceanu a reuşit să o strămute şi să o aducă în curtea muzeului. Strămutarea a avut loc în perioada 2011-2012, colecţionarul reuşind să îi convingă pe moştenitorii casei, construită în perioada 1909-1910, cu care era consătean, să o doneze muzeului. Interiorul casei reproduce locuinţa de zi cu zi a unei familii de ţărani din Câmpia Brăilei.

Corpul D este reprezentat de depozitul de unelte, numit şopron, în care sunt expuse unelte din zona de câmpie a Brăilei, un car, mai multe căruţe, diferite pluguri, unelte care evidenţiază civilizaţia agricolă specifică acestei zone etnografice. În curtea interioară a muzeului este amenajat un model de gospodărie ţărănească din zonă, unde regăsim bucătăria de vară, umbrarul, fântâna cu cumpănă şi ulucul din piatră pentru animale, porumbarul şi coteţul pentru păsări, toate acestea fiind realizate printr-un proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. AGERPRES/ (A - autor: Ecaterina Ignat, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES