Biblioteca Judeţeană Mureş deţine o colecţie impresionantă a revistei "Foaie pentru minte, inimă şi literatură", un supliment al Gazetei de Transilvania, apărută la Braşov între 2 iulie 1835 şi 24 februarie 1865, la care au colaborat nume mari ale culturii româneşti, precum Ion Heliade-Rădulescu, Alecu Russo, Ion Ghica, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu şi mulţi alţii, în care a apărut prima dată "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, în prezent Imnul de Stat al României.

"Nu avem primele două numere, ci începând cu numărul 3, colecţia noastră din "Foaie pentru minte, inimă şi literatură" acoperind perioada 1938 până în 1954. A fost o revistă românească cu caracter cultural, un supliment al Gazetei de Transilvania, apărută la Braşov între 2 iulie 1835 şi 24 februarie 1865. Titlul iniţial a fost de 'Foaie literară', începând din 1 ianuarie 1838, însă în data de 2 iulie în acelaşi an a fost redenumită în 'Foaie pentru minte, inimă şi literatură'. Revista a fost condusă de George Bariţiu până în 1850. În colecţia noastră există numeroase reviste literare, avem o colecţie foarte bogată din care reiese că cea mai mare parte a poeţilor, scriitorilor români, toţi literaţii, ca să folosesc un cuvânt mai generic, au debutat în aceste reviste, în acestea şi-au început activitatea care i-a consacrat. Dincolo de acest lucru, revistele au un element aparte, la fel ca şi 'Foaie pentru minte, inimă şi literatură': începând cu momentul apariţiei lor, au o platformă-program foarte clar definită, au reguli foarte clar definite, direcţia pe care o urmează aceste reviste se constituie în momente de reorganizare culturală pe care poporul român urma să meargă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sunt reviste deschizătoare de drumuri, care au dat tonul culturii române", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş, Monica Avram.

Colecţia din "Foaie pentru minte, inimă şi literatură" deţinută de Biblioteca Judeţeană Mureş este foarte bine păstrată, specialiştii de aici remarcând calitatea bună a tipăriturii şi a hârtiei.

"Deşi colecţia are aproape 180 de ani se păstrează foarte bine datorită calităţii hârtiei şi cernelii. Textul e perfect lizibil, nu ai nicio nicio problemă de lectură. Revistele acestea erau foarte importante fiindcă oamenii nu aveau acces la informaţie, aşa cum au acum, nu aveau acces nici măcar la radio. De aceea este o revistă-program cu o platformă limpede stabilită de la început. E o revistă în care apăreau mai marii zilei şi prin aceasta se dădea direcţia culturală a naţiunii. Aceasta era partea cea mai importantă, comparând cu astăzi, când avem atât de multe cărţi la dispoziţie, când e irelevant dacă 'pierde' una, în sensul că nu o citim. Dar această revistă, ca şi celelalte din perioada respectivă, dădeau pulsul cultural al românilor. Toţi autorii care au devenit cunoscuţi au publicat prima oară în aceste reviste, nu au ieşit direct cu o carte, de aceste reviste au fost lansaţi", a remarcat Monica Avram.

Şefa Bibliotecii Judeţene Mureş a arătat că, pe lângă latura literară, "Foaie pentru minte, inimă şi literatură" s-a dovedit a fi şi o platformă politică, în aceasta fiind publicată renumita Proclamaţie de la Islaz din 1848.

"Foaie pentru minte, inimă şi literatură" este şi o dovadă a evoluţiei scrierii româneşti, dacă în primele numere caracterele sunt chirilice, câţiva ani mai târziu acestea le găsim amestecate cu caractere latine, uneori în acelaşi text, până la numărul 47 din 1854 pe care îl deţine Biblioteca Judeţeană Mureş.

Din istoria revistei aflăm că din anul 1858 textele din această revistă au fost editate exclusiv cu caractere latine, înainte de înlocuirea intergrală a aflabetului chirilic cu cel latin prin decretul din 1862.

"Ce este interesant, în momentul în care o astfel de revistă ajungea într-o comunitate, toată comunitatea ştia ce conţine, toţi erau la curent cu ce se întâmplă în ţară, erau la curent cu ce se propune mai ales în contextul Revoluţiei de la 1848-1849, însă avea şi un rol educativ de învăţare a lecturii, a alfabetului şi de exersare a alfabetului. Oricum le iei, aceste reviste au în loc aparte din toate din toate punctele de vedere, mai ales că personalităţi care debutează sau deja consacrate îşi aduc toată credibilitatea şi o pun în slujba revistei. Aceste personalităţi indicau direcţia în care se meargă poporul român, în scopul iluminării maselor. E foarte interesant să vezi pe aceeaşi pagină un text cu caractere chirilice şi unul cu caractere latine, dar e şi mai interesant să vezi folosite cele două tipuri de alfabet în acelaşi text", a afirmat Monica Avram.

În colecţia revistei "Foaie pentru minte, inimă şi literatură" deţinută de Biblioteca Judeţeană Mureş regăsim texte ale lui Garabet Ibrăileanu, precum şi ale unor participanţi la Revoluţia din 1848, precum Cezar Bolliac şi Alecu Russo, care au fost prezenţi şi la Adunarea de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/5 mai 1848.

De asemenea, în 'Foaie pentru minte, inimă şi literatură' găsim poeziile "Deşteptarea României" şi "Hora Ardealului" ale lui Vasile Alecsandri, şi tot în această revistă, în numărul 25 din 21 iunie 1848, apare "Un răsunet" (Deşteaptă-te, române!) de Andrei Mureşanu.

"Aproape toţi paşoptiştii sunt prezenţi în revistă, fie cu proclamaţii, fie cu discursuri motivaţionale, fie cu petiţii, platforme-program şi tot ce ţine de contextul revoluţiei. Dar vezi şi poezii şi fragmente de învăţături", a arătat Avram.

În luna ianuarie, Biblioteca Judeţeană Mureş a organizat o expoziţie cu reviste literare de ieri şi de azi, în cadrul Târgului de Cultură, în care a expus reviste literare care au dat tonul culturii române începând cu anul 1845.

În colecţia de reviste literare ale BEJ Mureş, pe lângă "Foaie pentru minte, inimă şi literatură", regăsim titluri precum: "Dacia literară", "Făt frumos", "Convorbiri literare", "Gândirea", "Boabe de grâu", "Lamura", "Craiu nou", "Tribuna", "Steaua", "Ramuri", "Luceafărul", "Adevărul literar şi artistic", "Ateneu", "Apostrof", "Contemporanul","Echinox", "Familia", "Gazeta literară", "Literatorul", "Orizont", "Propăşirea", "Revista Fundaţiilor regale", "România literară", "Sămănătorul", "Suplimentul de cultură", "Telegraful român", "Vatra" şi "Viaţa românească". AGERPRES/( A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: Dorina Matiş/AGERPRES