NATO şi UE au avertizat joi Moscova cu privire la "consecinţele grele" în cazul unei intervenţii militare în Ucraina, după ce au respins veto-ul Rusiei asupra posibilei aderări a Kievului la Alianţă, comentează AFP.

"Orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele şi un cost ridicat ca răspuns", au afirmat cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE, reuniţi într-un summit la Bruxelles, în concluziile adoptate în unanimitate după câteva ore de discuţii cu uşile închise privind posibilele sancţiuni economice europene.

"Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare", a adăugat NATO într-o declaraţie publicată simultan cu poziţia adoptată de liderii UE.

"Nu vom face compromisuri cu privire la dreptul Ucrainei de a-şi alege propria cale, la dreptul NATO de a-i proteja şi apăra pe toţi membrii săi şi la faptul că NATO are un parteneriat cu Ucraina", a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, după o întâlnire la sediul Alianţei cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Rusia cere ca NATO să renunţe "oficial" la decizia din 2008 de a deschide uşa pentru aderarea Ucrainei şi Georgiei, o linie roşie pentru Kremlin.

"Trebuie să evităm să intrăm în jocul Moscovei", a explicat joi reprezentantul unui stat european pentru AFP. "În faţa presiunii militare exercitate de Rusia, trebuie să evităm greşelile: acceptarea condiţiilor puse ar fi un act de slăbiciune, dar trebuie să evităm şi escaladarea", a adăugat el.

Rusia i-a înmânat miercuri adjunctului secretarului de stat american pentru Europa, Karen Donfried, o listă de "propuneri" privind garanţiile legale cerute NATO în cursul vizitei sale la Moscova.

Karen Donfield s-a deplasat joi la Bruxelles pentru a prezenta aceste propuneri ambasadorilor statelor membre ale Alianţei, potrivit unor surse diplomatice din cadrul NATO.

Jens Stoltenberg a respins joi solicitarea Moscovei şi liderii UE, dintre care 21 sunt membri NATO, şi-au arătat hotărârea de a nu se da înapoi şi au îndemnat Moscova să dialogheze cu Kievul.

Niciun detaliu cu privire la răspunsul avut în vedere nu urma să fie comunicat. "A lăsa adversarul în incertitudine este cea mai bună modalitate de a folosi arma sancţiunilor", a explicat un diplomat european.

Gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania, finalizat recent, dar care nu este încă în funcţiune, "face parte din marele puzzle", a indicat, totuşi, şeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki.

Noul cancelar german, Olaf Scholz, nu s-a declarat încă deschis pentru folosirea gazoductului ca pârghie împotriva Moscovei, deoarece subiectul produce diviziuni în coaliţia sa, potrivit unei surse diplomatice.

Partizan al sancţiunilor preventive, Volodimir Zelenski nu şi-a ascuns dezamăgirea în faţa atitudinii de aşteptare a UE: "Mulţi lideri europeni nu înţeleg în general ce se întâmplă la frontierele noastre", a deplâns el.

În timp ce forţele ucrainene luptă cu forţele separatiste pro-ruse în regiunea Donbas (est) pe care Moscova este acuzată că o susţine, Zelenski s-a angajat să "nu cedeze provocărilor" şi să nu aibă "atitudine agresivă".

Cei 27 au lansat un apel la "încurajarea eforturilor diplomatice" cu Moscova în cadrul "formatului Normandia", mai scrie AFP. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Jens Stoltenberg/Twitter

Citeşte şi:

* Parlamentul European: Rusia trebuie să-şi retragă imediat forţele care ameninţă Ucraina

* Un summit UE sub tensiune, cu varianta Omicron şi Rusia puncte principale pe agendă

* Nord Stream 2 nu va fi autorizat înainte de mijlocul lui 2022, anunţă autoritatea de reglementare din Germania