Accesul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale la informaţii relevante despre COVID-19 a reprezentat unul dintre obiectivele Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI) al Guvernului care, din momentul instituirii stării de urgenţă, a urmărit modul în care cetăţenii au acces la informaţii esenţiale privind sănătatea şi viaţa lor, a declarat joi , secretarul de stat Lacziko Eniko.

Potrivit oficialului DRI, au existat însă comunităţi, unde anumite minorităţi naţionale au peste 20% din numărul locuitorilor, în care informaţiile referitoare la pandemia de COVID-19 nu au existat şi în limba maternă.

"Departamentul pentru Relaţii Interetnice a analizat modul în care cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au avut, în cele două perioade de stări de urgenţă, acces la informaţii despre COVID-19 comunicate de autorităţi. Au fost cele două decrete ale preşedintelui României care au instituit cele două luni de stare de urgenţă, în cadrul cărora a existat un sistem de adoptare şi elaborare a unor acte normative de incidenţă imediată asupra măsurilor legate de COVID. A fost etapa în care au fost adoptate ordonanţele de urgenţă cu aplicabilitate graduală sau imediată", a declarat Lacziko Eniko, în cadrul Conferinţei cu tema "Situaţia respectării dreptului minorităţilor naţionale din România în timpul pandemiei COVID-19", organizată la Sighişoara.

Aceasta a amintit că atât legislaţia românească cât şi cea internaţională prevăd că anumite informaţii, anumite legi de importanţă deosebită trebuie neapărat comunicate şi în limba minorităţilor naţionale.

"Am avut o serie de recomandări din partea instituţiilor europene, instituţiilor mondiale - ONU, OSCE, Consiliul Europei - care ne-au spus că informaţiile despre propria sănătate, despre propria viaţă trebuie comunicate şi în limba minorităţilor naţionale, şi au recomandat statelor membre să facă în timp real aceste lucruri. (...) Am urmărit să vedem în cinci etape, abordări cum au acces cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale la aceste informaţii. Am pornit de la traducerea actelor normative în Monitorul Oficial, dacă sunt traduse actele normative, şi am observat mai multe probleme pe această chestiune. Ulterior, MO fiind o entitate foarte deschisă la dialog şi constructivă a venit cu mai multe propuneri de soluţionare a problemelor sesizate de noi în monitorizarea noastră", a explicat secretarul de stat.

Astfel, a arătat Lacziko Eniko, DRI a urmărit acele instituţii care aveau legătură cu criza sanitară, iar în ceea ce priveşte serviciile publice de radio şi televiziune exista un cadru legal foarte clar prin care posturile publice să ofere emisiuni în limbile minorităţilor naţionale sau emisiuni cu şi despre minorităţile naţionale, fiind însă dificilă pentru aceste redacţii redarea oră de oră a conţinutului ordonanţelor militare.

În ceea ce priveşte unităţile administrativ-teritoriale, comunicarea a depins foarte mult de edilii locali, DRI urmărind totodată modul de comunicare a informaţiilor în limbile minorităţilor naţionale de către Prefecturi şi instituţiile deconcentrate în cele şase judeţe unde o anumită minoritate depăşeşte 20 % din numărul total de locuitori.

"Evident că este vorba despre comunitatea maghiară. Am urmărit DSP-ul, ISU, inspectoratele de poliţie din cele şase judeţe şi prefecturile. La nivelul DSP-urilor judeţul Covasna a ieşit ca şi exemplu pozitiv. Restul, din păcate, inclusiv judeţul Harghita, au avut o comunicare destul de slabă şi în limba maghiară, restul deloc. Deşi în perioada respectivă Prefectura Covasna nu comunicase în limba maghiară, acum comunică în limba maghiară, în timp util, real", a detaliat secretarul de stat, care a adăugat că inspectoratele judeţene de poliţie nu au comunicat deloc informaţiile privind COVID-19 în limba maternă.

DRI a urmărit totodată activitatea tuturor unităţilor administrativ-teritoriale unde anumite minorităţi naţionale au peste 20% din numărul locuitorilor. "Vorbim aici în total de 13 comunităţi. Din păcate, potrivit datelor pe care le-am obţinut noi, în afară de comunitatea maghiară în nicio altă UAT unde au altă minoritate care este prezentă cu peste 20% nu a fost o comunicare şi în limba minorităţii respective. Nu este vorba despre Bucureşti", a arătat Lacziko Eniko, care a adăugat că este vorba despre comunităţi unde sunt prezenţi în proporţie de peste 20% etnici bulgari, sârbi, ruşi-lipoveni, germani.

Nu în ultimul rând, DRI a monitorizat şi activitatea organizaţiilor minorităţilor naţionale care, deşi nu au obligaţia legală privind acest tip de comunicare, au preluat foarte mult informaţiile pe care le-au transmis către comunităţi.

"Noi am scos în evidenţă opt organizaţii unde se află italieni, lipoveni, polonezi, sârbi, ucraineni, maghiari, germani. (...) Concluzia principală este că, acolo unde s-a dorit, unde primarul sau reprezentantul comunităţii a considerat necesar să comunice cu cetăţenii respectivi, comunicarea s-a realizat bilingv şi foarte frumos şi în egală măsură în interesul cetăţenilor. Din păcate au fost şi cazuri în care nu s-a comunicat mai deloc", a mai spus secretarul de stat, care şi-a exprimat optimismul în ceea ce priveşte îmbunătăţirea acestor aspecte în condiţii de pandemie.

Comunitatea italienilor din România s-a confruntat cu provocările pandemiei, cei mai în vârstă fiind nevoiţi să nu mai poată călători, în schimb persoanele tinere devenind mai apropiate de comunitate datorită comunicării online, a declarat dr. Olivia Simion, reprezentant al Asociaţiei Italienilor din România.

"Cumva mediul online a adus împreună mai mulţi tineri, având în vedere că una dintre problemele comunităţii este aceea a unui dezinteres al tinerilor faţă de etnie. Dar, în acelaşi timp, suntem conştienţi că nu îi putem ţine aproape doar un an. (...) Având în vedere situaţia în care ne-am aflat, potrivnică întâlnirilor şi activităţilor culturale, ne-am dedicat mai mult pe activităţile editoriale. Revista noastră a ieşit cu regularitate. (...) Deşi suntem departe de finalul pandemiei, 2021 a venit cu o serie de relaxări, astfel că am putut organiza o serie de evenimente hibrid sau cu prezenţă fizică cu un număr redus de persoane. Imprevizibilul rămâne însă. Nu mai putem planifica cu certitudine evenimentele cu mult timp înainte, trebuie să ne adaptăm De altfel adaptabilitatea n-a ajutat să mergem mai departe", a arătat Olivia Simion.

Pandemia de COVID-19 a reprezentat o perioadă dificilă şi pentru comunitatea polonezilor din Bucovina, care şi-a pierdut vicepreşedintele, Cazimir Longher, arătat conf. univ. dr. Florin Pintescu, reprezentant al Uniunii Polonezilor din România.

"Comunitatea polonezilor din România a reuşit să treacă cu bine de pandemie şi să se integreze firesc în ceea ce a presupus măsurile luate în această perioadă", a spus Florin Pintescu.

Despre exemple de strategii şi provocări în Lusatia germano-sorabă, în perioada pandemiei, a vorbit Meto Noak, Referent al Reprezentantului de Stat pentru Sorabi, Ministerul Ştiinţei, Cercetării şi Culturii al Landului Brandenburg, Germania.

Discuţiile au fost moderate de Maria Korek, preşedintele Asociaţiei Divers, organizator al evenimentului.

Cetatea Sighişoara găzduieşte, în perioada 6 - 10 octombrie, un eveniment care propune două teme de dialog intercultural: Conferinţa ProEtnica - "Minorităţile naţionale din România în situaţie de criză" şi "Academia Interculturală ProEtnica".

Miercuri s-a dat startul Conferinţei ProEtnica cu tema "Minorităţile naţionale din România în situaţie de criză", eveniment organizat de Asociaţia Divers, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului şi Asociaţiei Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)