INTERVIU Radu Hanga (BVB): Cred că bursa românescă înregistrează acum o nouă decolare

Anul acesta bursa românească a depăşit listările cumulate din ultimii 6 ani iar acum instituţia înregistrează o nouă decolare îndeplinindu-şi astfel tot mai bine scopul, de a ajuta companiile locale să se finanţeze, susţine preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Radu Hanga.
Acesta a vorbit într-un interviu acordat AGERPRES despre procesul de rebranding al instituţiei şi despre planurile pentru anul viitor.
Preşedintele BVB crede că statul va continua listările companiilor pe care le deţine arătând, de asemenea, că multe listări sunt un succes pentru stat, nu doar din prisma valorii de piaţă a companiilor, ci şi pentru faptul că managementul de acolo are o expunere, o interacţiune cu o paletă mult mai largă de investitori.
Hanga a vorbit şi despre promovarea României la statutul de piaţă emergentă de către MSCI explicând că ţara îndeplineşte criteriile calitative, dar nu şi pe cele cantitative, iar listarea Hidroelectrica ar simplifica lucrurile foarte mult şi ar face procesul să se întâmple mult mai repede.
AGERPRES: Cum a evoluat piaţa de capital din România în ultimii ani şi care consideraţi că este potenţialul real al acesteia?
Radu Hanga: Eu cred că potenţialul real al pieţei începem să-l vedem. Cred că bursa românească înregistrează acum o nouă decolare, începe să se dezvolte şi să-şi îndeplinească tot mai bine scopul său, acela de a ajuta companiile locale să se finanţeze. Anul acesta am avut mai multe listări decât în ultimii 6 ani cumulat. Adică în ultimii 6 ani au avut loc 18 listări ale unor companii, iar numărul de obligaţiuni din această perioadă a fost destul de redus. În primele 9 luni din acest an avem deja 19 companii listate, la care se adaugă 22 de emisiuni de obligaţiuni corporative.
Statul a venit cu titluri de stat către bursă. Dacă ne uităm la companiile nou-listate, capitalizarea e de aproape un miliard de euro. Peste un miliard de euro ridicat sub formă de obligaţiuni. Şi acesta este o piaţă foarte interesantă pentru noi pentru că e o piaţă recurentă. Adică o companie care s-a finanţat emiţând obligaţiuni e foarte probabil că va rămâne aici. Va rămâne partenerul Bursei de Valori Bucureşti în momentul în care emisiunea va ajunge la maturitate. Probabil că o va refinanţa utilizând tot mecanismele Bursei, dacă a fost satisfăcută de ce s-a întâmplat. Practic potenţialul începe să se materializeze. Ce este foarte important, este că lucrăm foarte aproape cu sectorul bancar. Dacă discuţi cu zona bancară, dacă discuţi la nivel macro despre România, despre ce se discută? Despre nivelul scăzut al intermedierii financiare. Se uită bancherii la raportul scăzut credite / depozite, care e acum sub 70% şi îşi doresc să vadă mai multă creditare. Ori, noi ştim că atunci când mergi să iei un credit prima întrebare este cât capital ai. Capitalul este înaintea creditului. Pentru a avea o piaţă mai dinamică pe zona de creditare avem nevoie de o piaţă mai dinamică pe zona de finanţare sub formă de capital. Şi aici cred că lucrurile se leagă frumos cu sectorul bancar. Printre cei mai importanţi intermediari la Bursa de Valori Bucureşti sunt băncile cele mai mari din România. Cred că toată lumea îşi doreşte ca piaţa de capital să meargă înainte, să se dezvolte, şi aceasta vedem că se întâmplă.
AGERPRES: Aţi afirmat recent că 2021 este de departe cel mai bun an în istoria Bursei de Valori Bucureşti. De ce este cel mai bun?
Radu Hanga: Toate proiectele au nevoie de timp pentru a ajunge la maturitate. Cred că este un context în care ne ajută mai multe elemente. Dacă ne uităm la piaţa financiară, acum 10 ani dobânda de intervenţie a Băncii Naţionale era de 8%, acum e 1,25%. Deci suntem într-un context în care alternativele de plasament oferă randamente mult mai mici. Pe de altă parte, dacă ne uităm la bilanţul consolidat al băncilor o să vedem că depozitele la bănci au crescut în ultimele 12 luni cu 15 procente. Dacă ne uităm la ultimii 6 - 7 ani, regulat, creşterea anuală a fost de peste 10 procente. Practic suntem într-o situaţie în care s-au acumulat foarte multe resurse. Depozitele persoanelor fizice au depăşit valoarea de 270 de miliarde de lei. Trăim într-o economie în care s-a acumulat capital şi remunerarea capitalului acesta sub formă de dobândă este mult mai scăzută decât era acum 10 ani. Acesta generează şi va genera în continuare un proces de migraţie către alternative de plasament. În paralel, cred că şi noi ca ecosistem ne maturizăm. În primul rând, se vede o imagine pozitivă legată de rolul bursei ca sursă de finanţare, ca platformă de finanţare pentru companiile locale. Nu mai suntem doar noi care vorbim despre noi ca platformă de finanţare. Vedem poveşti de succes, vedem companii care au venit către bursă, care s-au finanţat. Evaluările au crescut. Dacă ne uităm la performanţa Bursei ca preţuri în ultimii ani o să vedem că este una foarte bună. Adică s-a creat un moment pozitiv în jurul bursei care vine şi din zona antreprenorilor şi a companiilor care au trecut prin procesul de listare, au venit către bursă şi au avut o experienţă pozitivă. Acesta creează un efect de reţea pentru că oamenii comunică între ei, iar experienţele pozitive ajută.
AGERPRES: Care sunt planurile Bursei de la Bucureşti pentru 2022, anul în care bursa românească va împlini 140 de ani?
Radu Hanga: Vrem să ne consolidăm imaginea pozitivă pe care o avem. Vrem să fim şi mai prezenţi în economia locală ca şi canal de finanţare pentru companiile locale. Digitalizarea este pe lista de priorităţi pentru noi. Vrem să fim prin intermediul brokerilor cât mai actuali ca platforme de tranzacţionare. Consolidarea prezenţei în indicii FTSE Russell. Ne uităm, sigur, la următorul pas, promovarea de către MSCI la statutul de piaţă emergentă. Iar la nivel local, ne concentrăm pe a duce înainte proiectele în care suntem implicaţi.
Dacă ne dorim o piaţă vizibilă trebuie ca societăţile listate să fie vizibile. Pentru asta avem trei proiecte importante. Un proiect este Made in Romania, platforma prin care vrem să promovăm companiile româneşti de succes şi să le punem în legătură cu ecosistemul de finanţare. Şi aici nu ne limităm doar la Bursă, ne uităm la toate alternativele de finanţare. O companie pentru a ajunge la bursă e bine să străbată nişte etape care înseamnă nu doar finanţări alternative, înseamnă şi un proces de educaţie. După aceea, uitându-ne la companiile listate, suntem foarte interesaţi să le creştem vizibilitatea prin rapoarte de analiză. E important ca societăţile să fie acoperite de către brokeri cu rapoarte de analiză. Aici am demarat deja un proiect. Avem o platformă: BVB Research Hub (www.bvbresearch.ro). 10 companii de brokeraj din România finanţate de către bursă furnizează rapoarte de analiză pentru unele dintre companiile listate. Acesta este un proiect pe care vrem să îl extindem. Vrem să aducem finanţare de la emitenţi şi din zona de fonduri de investiţii, fonduri de pensii, iar bursa să constituie canalul prin care banii aceştia să meargă către industria de brokeraj pentru a acoperi costurile de research, pentru a obţine o acoperire cât mai bună cu rapoarte de analiză pentru companiile listate. Avem, de asemenea, proiectul de sustenabilitate în care lucrăm cu BERD pentru a veni cu un ghid care să ajute companiile să-şi crească ratingurile din punct de vedere al sustenabilităţii. Credem că sustenabilitatea va rămâne un trend, un discurs dominant în anii următori care va avea o importanţă tot mai mare în procesul de alocare a capitalului de către investitorii instituţionali, iar noi ne dorim să ajutăm companiile listate să valorifice aceste tendinţe.
Sigur, ne uităm de asemenea la proiectul Contraparte Centrală, cu obiectivul final de a demara piaţa de derivate în România. Ne uităm cu foarte mare interes la potenţialul pe care colaborarea cu piaţa de energie, cu OPCOM, îl aduce.
În acelaşi timp ne uităm la profitabilitatea afacerii BVB pentru că ne dorim să oferim randamente bune acţionarilor noştri pe termen mediu şi lung. Ne concentrăm pe optimizarea mixului de venituri, cu focus pe cele trei verticale care finanţează activitatea bursei, mă refer la vânzarea de date, taxele de la emitenţi şi veniturile din tranzacţionare, şi în acelaşi timp suntem atenţi la controlul costurilor.
AGERPRES: Vom vedea noi listări de companii ale statului la Bursă?
Radu Hanga: Eu cred că nu suntem noi cei care putem răspunde la această întrebare. Pentru noi statul român este un partener important, poate cel mai important. Este de departe cel mai mare investitor la Bursa de Valori Bucureşti, dacă ne uităm la valoarea portofoliului pe care îl deţine. Statul a listat multe dintre companiile sale, în special din domeniul energetic. Eu cred că aceste listări sunt un succes pentru stat din multe puncte de vedere, nu doar din prisma evoluţiei valorii de piaţă a companiilor pe care le-a listat, ci şi din perspectiva creşterii transparenţei, a îmbunătăţirii guvernanţei şi pentru faptul că managementul de acolo are o expunere, are o interacţiune cu o paletă mult mai largă de investitori. Cred că listarea şi expunerea publică ajută companiile de stat să se dezvolte pentru că le introduce într-un ecosistem mult mai complex. Dacă percepţia aceasta pe care noi o avem legat de avantajele listării e şi percepţia pe care statul o are, cred că statul va veni şi cu alte companii către Bursa de Valori Bucureşti şi va încerca să valorifice avantajele pe care noi le aducem. Pe scurt, cred că vom vedea în continuare listări din zona companiilor de stat.
AGERPRES: Pe 4 octombrie se lansează noua identitate a Bursei de Valori Bucureşti. Ne puteţi oferi mai multe detalii şi motivul pentru care s-a decis rebranduirea bursei?
Radu Hanga: Aşa cum noi, ca şi persoane, evoluăm, creştem, la fel instituţiile şi companiile evoluează şi cresc. Această evoluţie impune din când în când şi o evoluţie a imaginii companiei. Pentru noi foarte importante sunt două elemente: trendul de modernizare, de aliniere cu tendinţele noi care duc către online, către digital, către simplu, şi în acelaşi timp respectul pentru tradiţia pe care Bursa de Valori Bucureşti o are. Suntem o instituţie care în curând împlineşte 140 de ani, o vârsta respectabilă. Aceasta înseamnă o tradiţie pe care noi o onorăm, care ne dă credibilitate prin continuitate. Noua sigla a Bursei de Valori Bucureşti este în mod natural o stilizare a celei vechi, simplificată şi modernizată în privinţa aspectului şi a coloristicii, adaptată mai bine la mediul online spre care ne îndreptăm tot mai mult. La siglă se adaugă şi noul nostru slogan, "Viitorul e al celor care investesc în el", care sumarizează noua noastră direcţie şi viziune.
AGERPRES: Cum consideraţi că poate fi crescut aportul pieţei de capital la finanţarea economiei româneşti?
Radu Hanga: Trebuie să fim mai prezenţi, mai vizibili, mai credibili, mai aproape de antreprenori. Atunci vor veni şi ei mai aproape de noi. Bursa este egalul între două părţi ale ecuaţiei. Pe de o parte sunt companiile, iar pe altă parte sunt investitorii. Vrem să avem cât mai multe companii la bursă, iar companiile vin la noi pentru ca au nevoie de capital. Deci trebuie să aducem cât mai mulţi investitori.
Pentru a aduce cât mai mulţi investitori şi cât mai mult capital la bursă este esenţial să simplificăm mecansimul de taxare. Acesta este un proiect prioritar pentru noi, un proiect în care avem suportul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi pe care îl promovăm cu consecvenţă pe agenda autorităţilor statului.
Pentru ca investitorii să vină să investească banii lor în companiile locale trebuie ca procesul de investiţie să fie cât mai simplu, trebuie ca accesul la piaţă să fie cât mai simplu. Aceasta înseamnă platforme de tranzacţionare ale brokerilor care să fie cât mai prietenoase şi o interacţiune cu Ministerul de Finanţe, pe partea de fiscalitate, care să fie cât mai simplă.
AGERPRES: Dar interesul românilor pentru piaţa de capital? Câţi români sunt în prezent investitori la bursă?
Radu Hanga: Conform statisticilor Fondului de Compensare a Investitorilor la sfârşitul primelor 6 luni aveam peste 70.000 de investitori, în creştere cu 32% faţă sfârşitul anului 2019. Deci într-un an şi jumătate am crescut cu peste 30% numărul de investitori, o evoluţie care ne încurajează şi care iese din tiparul ultimilor ani.
AGERPRES: În 2020, Bursa de la Bucureşti a fost promovată la statutul de piaţă emergentă de către agenţia de evaluare FTSE Russell. Acum, România se prezintă în faţa investitorilor internaţionali care urmăresc aceşti indici cu 5 companii. Care este impactul pentru piaţa românească de capital, pentru BVB?
Radu Hanga: Impactul nu este doar pentru BVB. Când se discută despre statutul de piaţă emergentă de regulă acesta este asociat cu România, cu ţara. Adică statutul de piaţă emergentă este al României, nu doar al Bursei de Valori Bucureşti.
Dincolo de imagine, impactul cel mai semnificativ este pentru companiile listate. Sumele care se vehiculează în universul pieţelor emergente sunt mult mai mari decât sumele care sunt disponibile pentru pieţele de frontieră. Practic reclasificarea noastră ca piaţă emergentă înseamnă, cum am spus noi, că "o autostradă financiară s-a deschis pentru companiile româneşti". Avem acces la un coş mult mai mare de resurse şi depinde de performanţa noastră să accesăm resursele. Dacă ne uităm pe lichiditate, companiile care au fost incluse în indicii FTSE Russell, o să vedem influenţe pozitive.
AGERPRES: Când estimaţi că România va fi promovată în indicii pieţei emergente şi de către cealaltă agenţie relevantă la nivel mondial, MSCI?
Radu Hanga: Acolo mai avem încă de lucru. Criteriile calitative le îndeplinim. Din punct de vedere cantitativ avem nevoie de trei companii care să aibă capitalizare de peste 2,4 miliarde de dolari, o capitalizare a free float-ului de peste 1,17 miliarde dolari şi care să îndeplinească criteriile de lichiditate. Noi avem în prezent două companii care satisfac aceste cerinţe, Banca Transilvania şi OMV Petrom, şi mai avem încă două companii (BRD şi Electrica) care sunt relativ aproape.
Pe lângă aceasta avem discuţiile legate de listarea Hidroelectrica, o companie care dacă se listează foarte probabil va îndeplini criteriile de capitalizare şi capitalizare a free float-ului. În condiţiile în care listarea Hidroelectrica se va întâmpla lucrurile se simplifică foarte mult şi procesul poate să se întâmple mult mai repede.
AGERPRES: Criza politică actuală afectează evoluţia Bursei de Valori Bucureşti?
Radu Hanga: Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă acum în piaţă, la lichiditate şi la evoluţia preţului acţiunilor, nu vedem un impact. Pe de altă parte, instabilitatea nu este niciodată bună pentru piaţa de capital, investitorii nu o apreciază. Dacă instabilitatea actuală se va prelungi este posibil ca la un moment dat să vedem un impact şi la nivelul pieţei de capital.
Noi ne dorim în România un mediu de afaceri stabil pentru că acesta reduce costurile de finanţare, uşurează viaţa companiilor locale care folosesc bursa pentru a se finanţa şi le creează oportunităţi de creştere şi dezvoltare. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
România trebuie să acționeze urgent pentru combaterea sărăciei energetice și reducerea volatilității pieței (federații din energie)
O eventuală reducere a TVA la energie este o măsură echitabilă, cu potențialul de a atenua efectele volatilității pieței, iar România trebuie să adopte de urgență mai multe măsuri concrete și echitabile pentru a combate sărăcia energetică, consideră Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și Federația Patronală a Energiei (FPE).
Tentativă de fraudă folosind identitatea DNSC
Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unei noi tentative de înșelătorie care circulă online sub forma unei așa-zise citații oficiale. Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a in
Consumatorii de energie care depășesc 255 kWh pe lună ar putea beneficia de facturi mai mici, din iulie
Aproximativ 1,45 milioane locuri de consum, 17% din total, au un consum mediu lunar mai mare de 255 kWh, unde prețul final facturat al energiei electrice nu poate depăși 1,3 lei/kWh, iar pentru aceștia, după 1 iulie, facturile ar putea să scadă cu 20%, a precizat vineri ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Din 8,7 milioane de locuri de consum casnic, pe
Alte 47 de entități publice vor beneficia de finanțare pentru capacități de energie electrică din surse regenerabile
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat vineri noi contracte de finanțare cu alte 47 entități publice pentru investiții în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, finanțate din Fondul pentru Modernizare, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la aproape 325 milioane de lei. Conform unui c
DNSC: Vulnerabilitate critică de securitate cibernetică, descoperită la nivelul Cisco
O vulnerabilitate critică de securitate cibernetică, prin care un atacator neautentificat poate avea acces la rețea, folosind date de autentificare generate identic în anumite versiuni și platforme, a fost identificată la nivelul Cisco, informează Directoratul Național de Securitatea Cibernetică (DNSC), într-un comunicat de presă publicat vineri. &
Eurostat: România a avut în T1 cel mai semnificativ declin al ratei de ocupare a forței de muncă din UE
Rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 0,2% în zona euro și a rămas stabilă în UE, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni, însă România a fost statul membru UE care a înregistrat cel mai semnificativ declin al ratei de ocupare de la un trimestru la altul, arată datele publicate vineri de Ofi
CONAF: 200 de elevi testați și consiliați vocațional în Gorj vor participa la ateliere de carieră
Aproximativ 200 de elevi testați și consiliați vocațional în Gorj vor participa la atelierele de carieră facilitate de 19 profesori consilieri școlari, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Astfel, dintre cei 1.000 de elevi de gimnaziu (clasele a VIII a și a VII a) testați și consiliați
CCIR: Parteneriatul economic România-India depășește 1 miliard de euro
Comerțul dintre România și India a crescut la aproximativ 1 miliard de euro în 2024, țara noastră exportând aproape 155 de milioane de euro către India, dintre care 24 de milioane în servicii IT și software, potrivit secretarului general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu Silaghi. Conform
FMI recomandă României renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende
O echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional au publicat vineri un set de recomandări pentru reformarea sistemului de taxe din România și transferului poverii fiscale dinspre taxarea muncii spre taxarea consumului și, într-o mai mică măsură, a capitalului, instituția estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri ar putea g
Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu 3,8%, ca serie brută, la patru luni (INS)
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut, ca serie brută, cu 3,8% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2024, conform datelor publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în perioada ianuarie -
Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru din acest an
Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar față de același trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,3%, potrivit datelor provizorii (1) ale Institutului Național de Statistică, publicate vineri. Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentr
O nouă ofertă de titluri de stat Fidelis se derulează, de vineri, la BVB
Ministerul Finanțelor derulează în perioada 6 - 16 iunie o nouă ofertă publică de vânzare de titluri de stat Fidelis dedicată populației, a cincea din acest an derulată prin intermediul Bursei de Valori București (BVB) și a 25-a din momentul reluării programului Fidelis, din iulie 2020. Prin intermediul precedentelor 24 de oferte,
Finanțare de 300 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice pentru 14.800 de gospodării
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a admis la finanțare 28 de proiecte depuse de operatorii economici, în valoare de aproximativ 300 milioane euro, prin care va fi asigurată creșterea eficienței energetice pentru 14.800 de gospodării. 'Vin astăzi cu o veste bună pentru cei care așteaptă voucherele pentru repararea locuințelor: colegii a
ANM vrea să devină hub regional de pregătire profesională în domeniul schimbărilor climatice pentru Europa
Administrația Națională de Meteorologie vrea să devină hub regional de pregătire profesională în domeniul schimbărilor climatice pentru Europa, având deja finalizat Centrul European de Agrometeorologie, care va deveni operațional în această toamnă, a declarat, joi, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, la Forumul Na
Alexandru Nazare: Autostrăzile se reflectă ca și cheltuială și în datoria publică și în deficit, de aceea sunt blocaje pe Autostrada Moldovei astăzi
Autostrăzile se reflectă ca și cheltuială atât în datoria publică, cât și în deficit, iar dacă erau gestionate prin Banca de Dezvoltare, prin bănci sau prin alte structuri nu mai erau o presiune în plus pentru stat, a afirmat, joi, fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare, în prezent membru al Consiliului de Administrație al BNR.