Vladimir Putin "trebuie să moară", iar Rusia şi Ucraina trebuie să fie libere, pentru că preşedintele rus nu luptă doar împotriva Ucrainei, ci şi împotriva poporului rus, a declarat marţi, la Kiev, într-un interviu pentru AGERPRES, regizorul de film şi activistul ucrainean Oleg Senţov, fost prizonier politic în Rusia.

"Putin trebuie să moară. Rusia trebuie să fie liberă. Ucraina trebuie să fie liberă", a afirmat Senţov, în engleză, răspunzând unei întrebări dacă are un mesaj pentru liderul de la Kremlin, la aproape doi ani de la eliberarea sa, la 7 septembrie 2019, din detenţia din Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev.

"Putin nu luptă doar împotriva Ucrainei, ci şi împotriva poporului rus. O mare problemă pentru Rusia este chiar Putin, nu SUA. Mulţi ruşi nu înţeleg asta. În ziua în care vor înţelege că Putin este cea mai mare problemă şi îl vor îndepărta de la putere, Rusia va fi liberă", a mai spus Senţov, intervievat chiar în Piaţa Maidan din centrul Kievului, locul protestelor sângeroase din 2014, cu ocazia unui eveniment organizat în semn de sprijin pentru prizonierii politici ucraineni din Rusia.

El a afirmat că, în calitate de activist, lucrează pentru a-i susţine pe ucrainenii închişi din motive politice în Rusia şi pentru a le face cunoscută situaţia.

"Pentru noi, foştii prizonieri politici, acesta este un lucru foarte important", a declarat Senţov, care este unul dintre iniţiatorii unei platforme civice pentru eliberarea prizonierilor politici.

"Dar acum este o situaţie foarte proastă, pentru că Putin a avut revendicări politice de la Ucraina în schimbul prizonierilor noştri. Noi nu vrem asta. Noi vrem să schimbăm doar oameni cu oameni. Însă Putin nu vrea prizonieri ruşi din Ucraina. Indiferent dacă e vorba de ucraineni sau de ruşi, lui nu-i pasă. Nu îl interesează decât ambiţiile sale", a spus activistul.

Afirmă că se simte fericit de la eliberarea sa din închisoare. "Faptul că pot face lucruri simple, cum ar fi să merg pe stradă şi să stau de vorbă cu oameni, sub cerul liber, este un sentiment incredibil", a declarat Senţov.

Nu consideră că a fost un simbol al rezistenţei în faţa lui Putin: "Sunt doar un om care nu face decât lucrurile pe care trebuie să le facă".

"Ştiu că sunt liber numai datorită solidarităţii. Dacă europenii, dar şi oameni din alte părţi ale lumii nu ar fi vorbit cu voce tare despre mine şi despre alţii, nu am fi fost liberi", a spus Senţov.

El se declară fericit de asemenea că lucrează din nou în cinema, dar şi ca activist.

De la punerea în libertate, a realizat deja un nou film, de ficţiune, însă nu unul politic.

"Politica este prea mult prezentă în viaţa mea. Am experienţe în legătură cu Piaţa Maidan, am luptat trei luni aici (...). Am experienţe în legătură cu rezistenţa din Crimeea şi ocuparea ei de către Rusia, pentru că am fost acolo. Am experienţe legate de închisorile din Rusia. Este un subiect foarte important pentru mine, dar şi foarte fierbinte. Nu pot face film despre asta acum. Poate mai încolo, când războiul se va încheia, aş putea vorbi despre asta. Acum este prea aproape. În artă ai nevoie de distanţă", a mai afirmat el.

Oleg Senţov a fost arestat în mai 2014 în Crimeea, fiind acuzat de autorităţile ruse că pregătea "atacuri teroriste", alături de alţi trei cetăţeni ucraineni.

În august 2015, a fost condamnat de o instanţă din Rusia la 20 de ani de detenţie sub aşa-zise acuzaţii de terorism. La 14 mai 2018, a intrat în greva foamei pe termen nelimitat, cerând eliberarea tuturor prizonierilor politici ucraineni din Rusia. După 145 de zile de greva foamei, a fost forţat să pună capăt acestei acţiuni de protest, autorităţile ruse ameninţând că îl vor hrăni împotriva voinţei sale.

La 7 septembrie 2019, a fost eliberat din colonia penitenciară în care era închis în Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev, după mai mult de cinci ani de detenţie şi în urma unei campanii internaţionale de sprijin a unor organizaţii civice şi guverne.

Marţi seară, Senţov a participat la un eveniment în Piaţa Maidan, organizat de platforma Iniţiativa Civică pentru Eliberarea Prizonierilor Politici în semn de solidaritate cu ucrainenii închişi din motive politice sau religioase în Rusia.

Manifestaţia, la care au luat parte câteva zeci de persoane, a fost prilejuită de aniversarea în absenţă a lui Valentin Vihivski, un fost activist din Piaţa Maidan, inginer şi pasionat de aviaţie, care se află de aproape şapte ani în detenţie în Rusia. El a fost răpit în septembrie 2014 în Crimeea, iar în 2015 un tribunal din Rusia l-a condamnat la 11 ani de închisoare sub aşa-zise acuzaţii de spionaj.

La o întâlnire care a avut loc la Kiev cu un grup de jurnalişti români, ca parte a unei vizite în Ucraina organizate de ONG-ul Consiliul de Politică Externă 'Ukrainian Prism', mama lui Valentin Vihivski, Halina Vihivska, a vorbit despre drama fiului său, despre care spune că a fost torturat încă din momentul arestării.

La rândul său tată al unui copil de 12 ani, pe care nu l-a mai văzut de şapte ani, Valentin Vihivski este unul dintre prizonierii politici ucraineni care se află de cel mai mult timp în detenţie în Rusia.

"De cinci ani, este ţinut închis singur într-o celulă rece, într-un subsol. Ultimii cinci ani au fost un coşmar pentru mine. Faptul că nu mi-am pierdut minţile este un adevărat miracol", a declarat Halina Vihivska, adăugând că simte o mare durere când se gândeşte la fiul său, pe care l-a putut vedea ultima dată în 2017, în timpul unei vizite la închisoare.

De când se află în închisoare, potrivit mamei sale, Valentin Vihivski, care a împlinit marţi 38 de ani, a trimis familiei peste 170 de scrisori. De altfel, în faţa jurnaliştilor, femeia a citit fragmente dintr-o scrisoare despre care a spus că a primit-o recent de la fiul său şi în care Valentin Vihivski îl ataca pe Vladimir Putin şi îşi exprima refuzul de a colabora în vreun fel cu autorităţile ruse.

Potrivit familiei, detenţia de până acum a bărbatului este deja mai lungă decât cea a bunicului său, care a fost deţinut politic în perioada în care Stalin s-a aflat la conducerea Uniunii Sovietice.

"Mă bazez pe Dumnezeu şi pe sprijinul comunităţii internaţionale ca fiul meu să fie eliberat", a mai spus femeia.

Potrivit lui Igor Grib, şeful organizaţiei Iniţiativa Civică pentru Eliberarea Prizonierilor Politici, în închisorile ruse se află în prezent 120 de prizonieri politici ucraineni, dintre care aproximativ 80 sunt tătari din Crimeea, peninsulă anexată ilegal în 2014 de Rusia de la Ucraina.

Foto: (c) Ionuţ Mareş/AGERPRES

Alţi aproximativ 300 de cetăţeni ucraineni se află închişi în Lugansk şi Doneţk, regiuni din estul Ucrainei ocupate de rebeli pro-ruşi cu sprijinul Moscovei. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)