Aproximativ 78% dintre consumatori îşi fac griji în privinţa impactului pandemiei asupra propriilor finanţe (studiu)
Aproximativ 78% dintre consumatori îşi fac griji în privinţa impactului pandemiei asupra propriilor finanţe, iar 53% dintre ei spun că preţul a devenit un criteriu mai important pentru o achiziţie decât era înainte de pandemie, potrivit unui studiu realizat de EY remis, miercuri, AGERPRES.
Studiul EY Future Consumer Index, la care au participat 14.047 de consumatori din 20 de ţări, a fost realizat în intervalul 16 aprilie - 10 mai 2021 şi urmăreşte modificarea atitudinii şi comportamentelor consumatorilor pe orizonturi de timp şi pieţe globale, identificând noile segmente de consumatori care îşi fac apariţia.
"Se înregistrează o uşoară scădere la nivel global a nivelului de îngrijorare a consumatorilor în privinţa efectelor pandemiei COVID-19, conform rezultatelor celei de-a şaptea ediţii a EY Future Consumer Index. 39% dintre cei peste 14.000 de consumatori implicaţi în studiu sunt de părere că vieţile lor vor fi afectate de criza sanitară timp de cel puţin încă 12 luni, procent în scădere faţă de 40% în februarie 2021", susţin autorii studiului.
Potrivit cercetării, în loc să se angajeze financiar pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate importante pentru societate, mulţi consumatori aleg să se implice în acţiuni care au un impact redus şi nu presupun costuri, care să îi ajute să economisească bani. Astfel că peste jumătate dintre respondenţi (56%) au declarat că adoptă comportamente sustenabile doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani, în special în zona activităţilor casnice de bază, cum ar fi: diminuarea consumului de energie (85%), reciclarea sau reutilizarea ambalajelor (83%) şi refolosirea pungilor de cumpărături (83%).
Studiul relevă faptul că lipsa acestui angajament financiar al consumatorilor în direcţia sustenabilităţii arată că majoritatea (68%) aşteaptă de la companii să acţioneze ca lideri pentru schimbări pozitive sociale şi de mediu. Consumatorii consideră că organizaţiile sunt mult mai în măsură să determine transformarea pieţelor în direcţia sustenabilităţii prin procese şi inovaţii.
Aproximativ 28% sunt de părere că marile corporaţii multinaţionale trebuie să diminueze cantitatea de deşeuri generate prin procesele de producţie, iar 25% spun că acestea trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
Conform studiului EY Future Consumer Index, în rândul consumatorilor există un nivel scăzut de informare cu privire la ce înseamnă sustenabilitatea. 61% dintre respondenţi recunosc că au nevoie de mai multe informaţii pentru a face alegeri mai bune la cumpărături. Această situaţie indică necesitatea unei transparenţe mai mari din partea comercianţilor şi a companiilor producătoare de bunuri de larg consum pentru a-i ajuta şi ghida pe consumatori în a face alegeri sustenabile.
Drept urmare, produsele şi serviciile sustenabile se confruntă cu probleme de percepţie, mulţi consumatori sunt descurajaţi de preocupările legate de calitatea slabă (67%) şi de preţurile ridicate (66%), precum şi de lipsa de încredere generată în urma unor antecedente de tip "greenwashing" şi a unor presupuse practici de marketing înşelător (60%).
În legătură cu principalele aspectele ale sustenabilităţii care îi preocupă cel mai mult pe consumatori, s-au înregistrat câteva diferenţe în răspunsurile celor sondaţi: deşeurile din plastic reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în SUA (62%) şi Marea Britanie (73%), în timp ce poluarea aerului este principala preocupare în China, iar poluarea apei este pe primul loc în Brazilia (93%). Aceste rezultate indică faptul că nu există o abordare universal valabilă pentru companii şi că acestea vor trebui să ţină cont de nuanţele regionale, atunci când vor încerca să soluţioneze problemele de sustenabilitate.
Tema sustenabilităţii devine prioritară şi se impune ca principală tendinţă, în contextul în care tot mai mulţi consumatori reevaluează diverse aspecte ale traiului cotidian, printre care accesibilitatea preţurilor. Majoritatea consumatorilor (64%) îşi propune să acorde mai multă atenţie impactului pe care îl are asupra mediului ceea ce consumă, iar 60% intenţionează să se concentreze mai mult asupra raportului calitate-preţ. Potrivit cercetării, această situaţie creează o tensiune în legătură cu cine trebuie să suporte costul sustenabilităţii.
"Pe fondul unui trend în creştere al încrederii în gestionarea crizei medicale COVID-19, consumatorii pun un accent mărit pe administrarea finanţelor familiei, dar şi pe sustenabilitate şi revenirea la modul de viaţă de dinainte de pandemie. Ca urmare a unei dorinţe crescute de a trăi sustenabil, consumatorii preferă companiile care investesc în sustenabilitate. Aceste investiţii sunt, însă, recuperate printr-un preţ mărit al produselor, iar consumatorii devin reticenţi în a plăti mai mult pentru aceeaşi valoare percepută. Totodată, sustenabilitatea este înţeleasă diferit, în funcţie de zona geografică, iar companiile ar trebui să îşi concentreze eforturile în transparentizarea investiţiilor în sustenabilitate, dar şi într-o comunicare clară asupra valorilor şi acţiunilor întreprinse în acest sens", susţine Cristian Cârstoiu, partener, Consultanţă, EY România.
Per total, 64% dintre consumatori petrec în continuare mai mult timp acasă decât înainte de pandemie. "Locuinţele au devenit nişte hub-uri unde oamenii muncesc, comandă diverse bunuri, se menţin în formă şi se distrează, ceea ce reprezintă un moment extrem de favorabil pentru a face tranziţia către opţiuni sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii.", mai arată studiul.
În prezent, 31% dintre respondenţi spun că cheltuiesc mai mult pe produse care sunt sustenabile şi benefice pentru mediu, iar 64% sunt pregătiţi să îşi schimbe comportamentul, dacă acest lucru este în beneficiul societăţii.
Studiul oferă periodic indicatori longitudinali şi o perspectivă unică în ceea ce priveşte schimbările care sunt reacţii temporare la criza COVID-19, schimbările care indică modificări fundamentale şi cum ar putea arăta consumatorii de după criza COVID-19.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.
EY România are 800 de angajaţi şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/ Noua lege a salarizării unitare s-ar putea adopta până la 31 octombrie 2026
Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026, fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Alte
Program de guvernare/Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată
Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată, în paralel cu explorarea altor tehnologii de reactoare modulare, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Potrivit sursei c














