Şeful CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că în perioada 11-17 iulie, săptămâna 28, au fost mai multe cazuri de COVID, cu 38,9% faţă de săptămâna precedentă, subliniind că există o uşoară tendinţă de creştere a numărului de infectări în perioada următoare.

"Datele din România ne arată că în săptămâna 28 avem o creştere a numărului de cazuri pe săptămână, media cazurilor săptămânale cu 38,9% faţă de săptămâna 27, faţă de săptămâna precedentă. Practic, estimările pentru rata bazală de reproducere a cazului ne arată că în momentul de faţă acest coeficient este în jurul valorii de 1, chiar 1,1, însă există o uşoară tendinţă de a înregistra în perioada următoare o creştere a numărului de cazuri, ceea ce, desigur, este un lucru care este foarte important şi supravegherea epidemiologică rămâne determinantă pentru perioada următoare", a explicat Valeriu Gheorghiţă la Palatul Victoria.

El a precizat că media cazurilor din săptămâna 28 în ţara noastră a fost de 56,6 cazuri, spre deosebire de săptămâna 27, în care a fost de 40,7 cazuri.

Acesta s-a referit şi la prevalenţa variantelor de îngrijorare în momentul de faţă, precizând că sunt confirmate "101 tulpini variante virale Delta, ceea ce reprezintă 6%" din totalul variantelor de îngrijorare diagnosticate în urma secvenţierilor, conform raportului săptămânal prezentat de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

"S-au efectuat până la acest moment, până în săptămâna 28 inclusiv, 2.415 secvenţieri şi s-au identificat într-un procent de 75% variante virale de îngrijorare. Din aceste variante virale de îngrijorare în valoare absolută 1.817, 101 sunt variante Delta, ceea ce reprezintă 6% din procentul variantelor de îngrijorare din ţara noastră, cu 1% în plus faţă de săptămâna precedentă", a arătat Gheorghiţă.

El a menţionat că dintre cazurile de infectări cu varianta Delta, 54% sunt constituite în 23 de focare, cu cinci mai multe faţă de săptămâna 27, din care sunt 17 focare familiale şi şase focare de colectivitate din Bucureşti şi din şapte judeţe: Argeş, Bacău, Braşov, Dolj, Ilfov, Iaşi, Teleorman.

"În 34% din cazurile identificate cu variantă Delta nu s-a găsit nicio legătură epidemiologică legată de istoricul de călătorie sau contact cu persoane cunoscute a fi infectate cu variantă Delta, ceea ce, desigur, reprezintă un factor important în ceea ce priveşte transmiterea comunitară, chiar dacă la acest moment nu avem date care să susţină transmiterea comunitară la nivel naţional. Totuşi, aceste cazuri care nu au o evidenţă şi nu au o legătură epidemiologică menţionată reprezintă un semnal de alarmă asupra evoluţiei epidemiologice viitoare. De asemenea, din cele 101 cazuri confirmate cu variantă Delta, opt persoane erau vaccinate, ceea ce reprezintă 8%, din care şase cu două doze. Intervalul de la momentul efectuării celei de a doua doze şi până la confirmarea testului pozitiv este între 11 şi 125 de zile. Practic, avem 6% persoane vaccinate cu schemă completă din cele 101 cazuri confirmate cu infecţie cu variantă Delta", a explicat Gheorghiţă.

Şeful CNCAV a mai precizat că sunt înregistrate şi patru decese cauzate de infecţia cu varianta Delta, ultimul fiind al unei persoane de sex feminin, în vârstă de 90 de ani, din judeţul Iaşi, având condiţii medicale preexistente şi nefiind vaccinată anti-SARS-CoV-2.

"Practic, niciuna dintre persoanele care au decedat, din păcate, ca urmare a infecţiei cu această variantă virală Delta nu fusese vaccinată", a punctat el.

În context, Valeriu Gheorghiţă a prezentat şi situaţia epidemiologică de la nivel european.

"Pentru săptămâna 28, perioada 11 - 17 iulie, la nivel european se constată o creştere a ratei de notificare a cazurilor la interval de 14 zile cu 64,3%. Această tendinţă de creştere este observată în 20 de ţări europene. Marea majoritate a cazurilor raportate în această perioadă sunt la persoane tinere, la persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, creşterea fiind limitată la persoanele peste 65 de ani, care într-un procent semnificativ sunt deja vaccinate", a afirmat acesta. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dãdârlat)