Un profesor universitar emerit, un contraamiral de flotilă şi un om de afaceri, născuţi în comunitatea de italieni din localitatea Greci, stabiliţi acum în alte judeţe ale ţării, au primit, sâmbătă, titlul de "Cetăţean de onoare'' al comunei din partea autorităţilor locale.

Comuna Greci din judeţul Tulcea se recomandă drept singura comunitate rurală compactă de italieni din România, unii dintre ei fiind urmaşii "paşaportarilor", pietrari angajaţi la finele secolului al 19-lea la carierele din apropiere, însă din comunitatea de altădată au mai rămas doar costumele tradiţionale ale ansamblului folcloric, potrivit preşedintelui organizaţiei judeţene a Comunităţii italienilor, Salvatore Vals.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES

Primarul comunei Greci, Nicolae Mocanu, a explicat decizia Consiliului Local de a înmâna cele trei titluri de onoare prin necesitatea revenirii la normalitate.

"Într-o lume în care scara valorilor e întoarsă invers am considerat un astfel de pas ca un gest de normalitate. Ne-am săturat să vedem aşa-zisele modele care ne sunt prezentate şi ne-am gândit să luăm atitudine şi să prezentăm adevăratele modele. Faptul că sunt aleşi aceşti trei oameni e datorită calităţilor lor. Provin din trei medii absolut diferite, un medic de frunte, un militar de carieră şi un prosper om de afaceri", a declarat pentru AGERPRES primarul Nicolae Mocanu.

Contraamiralul de flotilă şi comandantul Bazei logistice navale Pontica din Constanţa, Victor Gîdiuţă, s-a născut în anul 1964, într-o familie cu cinci copii şi a urmat toate etapele unei cariere militare în Forţele Navale.

"Cred că un ofiţer de marină îşi doreşte în primul rând să devină comandant de navă. Eu am avut acest noroc, privilegiu şi binecuvântare să ajung de la o navă purtătoare de rachete de capacitate mică de 200 de tone, să trec pe o navă de 500 de tone, iar apogeul l-am atins când am ajuns comandantul fregatei Mărăşeşti, o navă de 5.000 de tone, cea mai mare navă românească construită în ţară, cu un echipaj de peste 200 de oameni. Cred că acesta este visul oricărui ofiţer de marină. Nu regret nimic din ce am făcut, am făcut totul cu drag, cu devotament, cu dăruire pentru meseria aleasă şi viaţa m-a răsplătit. Am ajuns pe o funcţie de amiral, de general, la o unitate foarte mare, cu foarte mulţi oameni, o structură cu 11 unităţi subordonate dispersată în patru judeţe pe care sunt fericit că o conduc", a declarat pentru AGERPRES Victor Gîdiuţă.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES

Referindu-se la distincţia primită din partea consilierilor locali ai comunei Greci, contraamiralul de flotilă care, printre altele, a reînfiinţat liceul de marină s-a arătat onorat de aceasta.

"Este o bucurie deosebită şi o mare onoare. Le mulţumesc tuturor celor care au crezut în mine că sunt reprezentativ pentru această comunitate", a afirmat Gîdiuţă, în timpul festivităţii de premiere.

La rândul lui, Victor Iancu, în vârstă de 84 de ani, om de afaceri care a pus bazele singurei societăţi din judeţul Tulcea autorizată de statul român pentru activităţi de transport marfă şi persoane pe Dunăre, şi-a amintit rădăcinile multinaţionale. Bunicii din partea mamei au venit din Italia în anul 1895 să muncească la cariera de piatră Iacobdeal, acum un lac, iar acolo s-a născut mama lui, în anul 1915.

"Tatăl meu s-a născut într-o familie de bulgari şi sârbi şi nu ne-a interzis să vorbim o anumită limbă. Primele cuvinte le-am învăţat de la mama care vorbea italieneşte. În grupurile de copii vorbeam italieneşte, jucam jocuri din Italia. Dar dintre copii, doar eu şi sora mea am învăţat această limbă. A fost o perioadă o grădiniţă a italienilor, dar s-a desfiinţat în anul 1948", a povestit Victor Iancu.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES

El a mai spus că biserica din satul Greci a fost construită de italieni şi a fost sfinţită în anul 1912.

"De fapt, unitatea italienilor s-a menţinut în jurul bisericii. Erau tendinţe şi atunci ca italiencele să se căsătorească tot cu italieni, dar viaţa şi-a spus cuvântul şi acum nu ştiu dacă mai sunt două sau trei familii de italieni puri", a menţionat acesta.

Şi Casa de cultură din sat, cea care a găzduit festivitatea de decernare a titlurilor de "Cetăţean de onoare", a fost construită de un pietrar italian. Acum, este modernizată, dar comunitatea din Greci se deosebeşte prin elemente de arhitectură specifice, potrivit lui Victor Iancu.

"În comuna Greci, nu o să vedeţi nicio curte cu gard fără temelie din piatră, nu o să vedeţi casă fără temelie din piatră, o poartă fără stâlpi din granit", a mai spus Iancu.

Profesorul universitar emerit Tudorel Ciurea a terminat şef de promoţie Facultatea de medicină din Craiova şi a urmat apoi toate etapele pe linie academică şi de asistenţă medicală, acum fiind directorul Centrului de cercetare în gastroenterologie a Universităţii de medicină şi farmacie din Craiova, instituţie de învăţământ pe care a fondat-o în anul 1998.

"Am crescut înconjurat de italieni. Mi-am trăit copilăria la poalele vârfului Ţuţuiatu şi am fost înconjurat de familii de italieni. Ei au fost un exemplu de formare în viaţă şi m-au iubit fantastic", a declarat profesorul Tudorel Ciurea, al cărui nume a fost dat în anul 2004 bibliotecii din sat.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES

El spune că vine în fiecare an în satul Greci.

"Satul s-a schimbat foarte mult din punctul de vedere al infrastructurii, dar a sărăcit în oameni. Este depopulat. Când vin în fiecare an în jurul datei de 15 august, atunci parcă sunt mai mulţi oameni", a remarcat profesorul Tudorel Ciurea.

De altfel, trei elevi ai şcolii generale au primit din partea profesorului universitar emerit premii constând în sume de bani şi pungi cu cadouri, printre aceştia fiind şi Carmen Maria Grigoraş, care a terminat clasa a VIII-a cu media generală 10.

În opinia preşedintelui Comunităţii italiene din Tulcea, Salvatore Vals, urmaş al italienilor care au construit biserica din sat, perioada de înflorire a satului Greci a fost cea interbelică, atunci când comunitatea de italieni număra circa 1.000 de persoane.

"Numele comunei derivă de la o populaţie greacă de aici. Prin 1819-1820, ea a fost colonizată pe Valea Grecilor şi cultiva ceapă şi usturoi. Pentru că negustorii din raiaua Brăilei şi a Măcinului mergeau acolo să se aprovizioneze şi spuneau că merg la greci, aşa a rămas şi numele localităţii. Populaţia majoritară era formată din colonişti de origine română sau vechi români care veneau cu oile în transhumanţă, iar restul turci. La ora actuală, prin comună sunt nişte zone, foste cimitire turceşti, care acum arată ca nişte mormane de piatră risipite colo-colo. Erau trei cimitire musulmane, iar unul dintre ele era chiar în faţa actualei biserici romano-catolice. Acum cimitirul este acoperit de case, iar oamenii când mai sapă prin curţi dau de morminte. Pe un alt cimitir musulman este o livadă", a arătat Salvatore Vals.

Unul dintre obiceiurile care s-au păstrat în comunitate vreme îndelungată şi despre care şi-a amintit este prepararea salamului.

"Decembrie era o perioadă în care lumea trăia acasă şi trăia din ce a muncit vara. Oamenii mergeau la Brăila să cumpere maţe de vită şi carne de viţel. Era un adevărat ceremonial când se făcea salam. Se reuneau patru sau cinci familii şi mergeau de la o casă la alta, iar într-o săptămână făceau acest salam. S-a păstrat mult timp obiceiul, dar majoritatea bărbaţilor au trecut la Domnul. Cei care mai trăiesc au plecat în Italia şi vin doar în luna august, când e vacanţă şi când fac evenimente personale, nunţi, botezuri", a amintit Salvatore Vals.

La fel ca primarul comunei Greci, preşedintele comunităţii italienilor din judeţul Tulcea consideră că acum puţini mai păstrează obiceiurile tradiţionale.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES

"Realitatea crudă este că astăzi tot mai puţin se ţin aceste obiceiuri. Am avut o formaţie de dans, Alegria, copiii au crescut, au plecat la facultate, iar din formaţie au rămas costumele. Sunt persoane inimoase care încearcă să facă proiecte în cadrul cărora să se reactiveze cât de cât ce a fost, dar dacă organele locale nu vor sprijini proiectele, viitorul este sumbru şi va fi o pierdere atât pentru comunitate, cât şi pentru România", a menţionat Salvatore Vals.

Chiar şi în aceste condiţii, profesorul universitar emerit Tudorel Ciurea speră ca lucrurile să se schimbe.

"Sper că se vor întoarce mulţi italieni acasă, în Greci. Acest necaz mondial (pandemia de COVID-19 - n.r.) îi va determina pe mulţi consăteni să se întoarcă. Verişoara mea care este la Milano a remarcat sărăcia de acolo şi mi-a zis că oamenii nu au unde să lucreze. Istoric vorbind, comunitatea de italieni din Greci se datorează unor perioade grele de acolo. Fiind gospodari şi foarte buni pietrari au venit în România şi au făcut această comunitate. Eu aşa sper, că se vor întoarce", a mai spus profesorul universitar Tudorel Ciurea.

Prezent la eveniment, deputatul Andi Gabriel Grosaru, reprezentantul italienilor în Parlamentul României, a apreciat acţiunea autorităţii locale.

"Criza din ultimul an ne-a oprit fizic activităţile, dar în mediul online am desfăşurat mai multe acţiuni. Evenimentele de acest gen ne dau posibilitatea de a ne întâlni după o perioadă grea de distanţare fizică. Avem proiecte de dezvoltare", a menţionat deputatul.

În timpul festivităţii, a fost prezentată şi expoziţia de pictură "Pe cărări hercinice", semnată de Pier Bertig, cu lucrări care prezintă peisaje şi oameni din Munţii Măcinului.

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES

"Pe cărări hercinice, am copilărit şi de aici am amintiri. Satul Greci pentru mine înseamnă acasă, energie cu care mă încarc de fiecare dată când vin aici, o dată pe lună", a declarat artistul Pier Bertig.

Expoziţia cu vânzare va fi deschisă publicului până duminică seara la Casa de cultură din satul Greci, lucrările care nu vor putea fi vândute urmând cel mai probabil să poată fi vizionate în Centrul de informare turistică al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)