Ferma fostei Cooperative Agricole de Producţie (CAP) din satul Toldal, care a fost părăsită timp de aproximativ trei decenii a fost readusă la viaţă şi transformată într-o afacere cu carne de vită şi produse lactate, care acum începe să îşi arate roadele, de către o familie din Republica Moldova, care s-a stabilit în România după Revoluţie.

De fermă se ocupă fiul cel mai mare al familiei, Ştefan Plămădială, în vârstă de 27 de ani, cel care şi-a dat seama că este pasionat de zootehnie şi animale în urmă cu doar trei ani.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

"Familia este din Republica Moldova, părinţii mei au venit aici după Revoluţie şi au lucrat pe brânci să obţină ce au acum. Aici erau doar nişte grajduri degradate, însă nu a fost chiar un preţ mic, părinţii mei au reuşit să achiziţioneze ferma şi eu am decis să o preiau. (...) De crescut vaci ne-am apucat de circa 3 ani. La început am cumpărat 16 vaci, am recondiţionat o parte dintr-un grajd şi după aceea tot am cumpărat încet, încet, până când am ajuns la 100 de capete. Avem şi vaci de lapte, Bălţată şi Holstein, iar cele de carne sunt din rasa Aubrac. Deşi am dovedit că pot să fac faţă unei astfel de activităţi, lipsa mea de experienţă în domeniu a cam descurajat finanţatorii. Cred că fiecare învaţă din greşelile personale în această meserie, mulţi spun că există ajutor din partea Uniunii Europene în domeniu, dar pentru tineri, aşa cum sunt şi eu, finanţatorii nu se avântă să îi ajute. Şi eu am câştigat un proiect prin fonduri europene în valoare de 500.000 euro şi nu a vrut nicio bancă să mă susţină, a trebuit să îl abandonez. Da, 500.000 de euro. Nu mi-au spus în faţă, dar lipsa de experienţă şi vârsta prea mică a fost un dezavantaj în faţa lor, fiindcă nu au găsit niciun alt motiv să mă refuze", a declarat Ştefan Plămădială.

În lipsa finanţării din acel proiect european, tânărul fermier a luat câteva credite de la bănci, pe unele le-a achitat, altele sunt încă în derulare, pentru a se dezvolta.

"Mai avem câteva credite şi sperăm să ne descurcăm. Lucrăm în jur de 250 hectare de teren agricol, majoritatea suprafeţei fiind luată în arendă, avem păşune 50 de hectare, iar terenul fermei este 3,5 hectare. De ce la Toldal? Este o poveste mult prea lungă. Dar voi sintetiza şi vă spun că aşa s-a ivit oportunitatea să vedem aceste grajduri abandonate. Noi avem o casă într-un sat din apropiere şi aşa am reuşit să le vedem, apoi să le cumpărăm", a spus fermierul.

Deşi în familia lui Ştefan Plămădială zootehnia nu este o tradiţie, el fiind singurul care are această pasiune, tânărul a reuşit totuşi să reabiliteze grajdurile şi fânarul fermei şi să ajungă la peste 100 de capete de bovine într-un timp relativ scurt.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

"Mai am verişori care se ocupă de animale, dar din familia mea sunt singurul care are pasiunea agriculturii şi zootehniei. Am decis să ne axăm atât pe rase de lapte, cât şi pe cele de carne, cum este Aubrac. Nu este foarte pretenţioasă, mănâncă orice, valorifică păşunea foarte bine, este rezistentă şi la frig şi la cald, furajul nu trebuie să fie o calitate extra, e o rasă rustică şi uşor de întreţinut. Am început cu 20 de capete, luate de la un fermier din Germania, anul trecut deja aveam 50. Vacile sunt pe păşune, viţeii stau lângă ele tot timpul, până când îi valorificăm", a arătat fermierul.

Marea problemă din zonă este lipsa forţei de muncă şi, deşi ferma este în satul Toldal, niciunul dintre angajaţi nu este din această localitate.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

"Nu prea găsim oameni care să vină să muncească la fermă. Din sat nu avem niciun angajat, oamenii pe care i-am adus sunt din alte sate. Cei mai tineri lucrează în oraş, alţii nu vor să muncească la animale, în Toldal e singura fermă, în rest mai sunt două vaci în tot satul, iar lumea nu se mai ocupă cu animalele. Acum la fermă lucrăm cinci oameni, trei ne ocupăm de pământ, unul cu mulsul şi o contabilă. Suntem foarte la început, nu demult am terminat fânarul şi dorim să construim un grajd modern, pentru a putea folosi utilajele la hrănirea animalelor, să ne modernizăm cât mai mult. Acum, la câte credite am, nu e o afacere foarte profitabilă, însă cred că pe viitor de la 100 de capete în sus va fi profitabilă. În viitorul apropiat spre să ajungem la 400 de capete - aşa am proiectat curtea - vaci de lapte, dar mai ales de carne", susţine Plămădială.

El crede că tinerii trebuie să aibă un pic de "nebunie" să se apuce de această meserie, fiindcă la o fermă trebuie să fii prezent tot timpul, "gândul tău trebuie să fie mereu aici, animalele trebuie hrănite în fiecare zi, nu este o muncă de 8 ore".

Acesta susţine că fără implicarea conducerii primăriei comunei Voivodeni, de care aparţine satul Toldal, familia sa nu ar fi putut achiziţiona ferma şi nici nu ar fi putut funcţiona fără utilităţi.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Primarul comunei Voivodeni, Vasile Boer, a spus că, în fânarul acelei ferme părăsite, oamenii din zonă îşi depozitau furajele pentru animale până când, din cauza unui incendiu, au rămas doar stâlpii construcţiei.

"De pe vremea CAP-ului, clădirile au fost lăsate în paragină. Un primar trebuie să fie mulţumit când vine un fermier aşa de tânăr şi se implică pentru a realiza ceva pentru comunitate, nu numai pentru el a făcut această investiţie. E un băiat tânăr, tot respectul pentru el fiindcă trebuie să ai curaj în ziua de astăzi ca să faci faţă la atâtea animale. Trebuie să ai şi un ajutor şi mă bucur că părinţii sunt alături de el. Aici, în fermă, mai e o clădire, care adăpostea birourile CAP-ului, iar mai sus a fost vechiul fânar, acum reconstruit, fiindcă a fost un incendiu şi a distrus tot, au rămas doar stâlpii. Când această familie a decis să facă o investiţie aici, oamenii au decis să vândă, nu fără a manifesta reticenţă, deşi este tot în interesul nostru, al comunităţii să nu mai stea totul în paragină. Fiind singura fermă din Toldal, Primăria Voivodeni a decis să se implice, aşa că am făcut o extindere conductei de apă de vreo 100 de metri, plus că am rezolvat infrastructura pentru ca maşinile care transportă laptele să poată veni în zonă", a spus Vasile Boer.

Pentru a facilita accesul locuitorilor din Toldal spre centrul comunei - care înainte parcurgeau mulţi kilometri în plus pentru a circula pe asfalt - dar şi accesul cisternelor de lapte, primăria a asfaltat drumul comunal DC 154 Voivodeni - Toldal pe o lungime de 6,8 kilometri, în urma unei investiţii totale de peste 6 milioane de lei. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)