Dezinformarea este un fenomen global tot mai prezent în Europa şi care s-a amplificat în perioada pandemiei de COVID-19, iar combaterea sa presupune un răspuns integrat la nivel european şi implicarea tuturor actorilor relevanţi şi a cetăţenilor, au apreciat participanţii la webinarul 'Combaterea dezinformării şi identificarea ştirilor false', organizat miercuri de Biroul Parlamentului European în România.

Eurodeputatul Francisco Javier Zarzalejos Nieto, vicepreşedinte al Comisiei speciale a PE privind ingerinţele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, membru al grupului Partidului Popular European (PPE), a ţinut să remarce că ''dezinformarea este un proces mult mai sofisticat decât propaganda, pentru că integrează şi elemente adevărate sau exagerări ori pur şi simplu omite anumite aspecte''.

Nieto a subliniat că cei care adoptă strategii de dezinformare nu au nicio intenţie de a scoate la iveală adevărul şi că, în cazul dezinformării, mai ales al celei online, rolul media de filtru al informaţiilor practic nu mai există. ''În acest context, este destul de clar că dezinformarea se bazează pe criza prin care trec democraţia noastră şi instituţiile democratice. În timpul pandemiei am văzut că dezinformarea poate duce la pierderea de vieţi omeneşti, ceea ce în sine este mult mai grav'', a spus eurodeputatul PPE.

Din partea grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), eurodeputatul român Victor Negrescu a accentuat că dezinformarea se bazează pe faptul că informaţia corectă nu ajunge la destinatari, cetăţenii europeni.

Vedem în spaţiul online un aflux de informaţii false prin care se doreşte să ne fie induse anumite idei. În ultima perioadă, au fost multe luări de poziţie ale Parlamentului European prin care s-a evidenţiat nevoia unui răspuns integrat la nivel european pentru a combate dezinformarea - a afirmat el.

Potrivit eurodeputatului social-democrat, scăderea bugetelor presei independente în timpul pandemiei de COVID-19 a contribuit la agravarea fenomenului dezinformării, dar şi la reducerea capacităţii presei de a fi un generator de informaţii. Negrescu a amintit de programul european MediaInvest, prin care în următorii ani vor fi alocaţi aproape 400 de milioane de euro în domeniul presei.

Eurodeputatul S&D a adăugat că un rol important pentru a lupta eficient contra dezinformării o reprezintă educaţia, soluţia principală pentru a le oferi cetăţenilor europeni capacitatea de a filtra informaţiile, aspect evocat în mai multe rezoluţii ale Parlamentului European.

Cei doi eurodeputaţi au apreciat că însăşi crearea Comisiei speciale a PE privind ingerinţele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene constituie o dovadă a atenţiei pe care Parlamentul European o acordă combaterii dezinformării în statele membre.

În opinia Delphinei Colard, şefă de unitate în cadrul Unităţii Purtător de cuvânt a Parlamentului European, dezinformarea atacă valorile fundamentale şi, în acest context, măsurile de combatere a dezinformării nu trebuie să afecteze aceste valori.

Ea a remarcat că de multe ori dezinformarea este răspândită din greşeală, din cauza neverificării sau a unei verificări precare a informaţiilor respective.

''Un element esenţial în combaterea cu succes a dezinformării este promovarea unui mediu jurnalistic independent şi pluralist, în contextul în care dezinformarea şi fake-news constituie o provocare pentru întreaga noastră societate'', a spus Colard.

Potrivit lui Jurgis Vilcinskas, şef adjunct de divizie pentru comunicare strategică şi analiză a informaţiilor în cadrul SEAE (Serviciul European de Acţiune Externă), în procesul de dezinformare actorii de la nivel naţional devin mai importanţi şi sprijină actorii externi implicaţi în dezinformare şi fake-news, iar acest lucru s-a văzut mai ales în perioadele alegerilor. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)