Banca Naţională a României se aşteaptă la adoptarea unor noi măsuri menite să ţină sub control criza de sănătate publică, cu impact în special asupra sectoarelor de activitate care implică interacţiune umană directă, conform Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României.

"Pentru ultimul trimestru al anului 2020, în contextul creşterii semnificative recente a cazurilor noi de infectare cu SARS-CoV-2, scenariul de bază ia în calcul adoptarea unor noi măsuri menite să ţină sub control criza de sănătate publică, cu impact în special asupra sectoarelor de activitate care implică interacţiune umană directă. Astfel, se prefigurează că volumul activităţii economice va fi marginal sub cel înregistrat in trimestrul anterior. Această prognoză este sugerată şi de deteriorarea încrederii operatorilor economici la începutul trimestrului, pe plan intern şi extern, aşa cum relevă rezultatele sondajelor DG ECFIN şi Sentix. Evoluţia reflectă amplificarea măsurilor de combatere a pandemiei, atât în România, cât şi în rândul principalilor parteneri comerciali (cu impact indirect asupra economiei româneşti, prin intermediul cererii externe), fiind afectate în principal sectoare sensibile la restricţii de distanţare socială (precum comerţ-transport-HoReCa sau activităţile de spectacole, culturale, recreative)", se spune în raport.

De asemenea, documentul relevă că declinul economiei din prima jumătate a anului curent este prefigurat să imprime dinamicii PIB real o valoare negativă de amploare notabilă pe ansamblul întregului an. Pe termen mediu, pe lângă incertitudinea ridicată, activitatea economică va fi influenţată de factori precum: configuraţiile conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri şi, respectiv, ale celei monetare ori gradualitatea redresării economiei zonei euro şi a celei globale. În structură, pentru anul curent, dinamica medie anuală a PIB reflectă contribuţia negativă semnificativă a cererii interne (indusă de contracţia consumului final, în timp ce formarea brută de capital fix este anticipată a avea o evoluţie pozitivă), la care se adaugă aportul de acelaşi semn al exporturilor nete, pe fondul comprimării mai accentuate a exporturilor relativ la cea a importurilor.

Conform sursei citate, în anul 2021, redresarea PIB este proiectată a fi imprimată de cererea internă (cu precădere pe seama aportului din partea consumului populaţiei, la care se adaugă cel aferent formării brute de capital fix), în timp ce exporturile nete sunt prognozate a avea o contribuţie negativă, însă aceasta va cunoaşte o atenuare. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)