Primarul municipiului Ploieşti, Andrei Volosevici (PNL), vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre faptul că oraşul este "în urmă" la multe capitole, cum ar fi iluminatul public cu lămpi, dar şi despre scopul său declarat de a scoate oraşul de sub imperiul gunoaielor şi realizarea unui Spital Municipal de Urgenţă "care să se învârtească după stele", obiectivul major al mandatului său.

Volosevici a câştigat în 2008, la vârsta de 32 de ani, primul său mandat de primar al Ploieştiului. Acum, la opt ani de la încheierea primului său mandat, edilul spune că şi-a propus să readucă oraşul la "normalitate" şi promite transparenţă totală.

AGERPRES: Aţi fost primar în mandatul 2008-2012, aţi pierdut alegerile pentru un nou mandat, aţi încercat în 2016 să reveniţi la primărie, dar v-aţi retras din cursă din cauza dosarului de la DNA... Aţi candidat acum sub sloganul "Mă întorc la primărie". De ce totuşi v-aţi întors?

Andrei Volosevici: M-am întors să fac treabă, m-am întors la o activitate care îmi place, iar acum am şansa să demonstrez că pot face administraţie publică locală în Ploieşti la un anumit nivel. Oraşul acesta trebuie să redevină ceea ce a fost anterior, şi anume unul dintre primele oraşe din România.

AGERPRES: În urma primului mandat de primar, v-aţi ales cu un dosar la DNA Ploieşti. Acest context v-a făcut să reflectaţi mai mult asupra deciziei de a reveni la primărie?

Andrei Volosevici: După cum s-a văzut foarte clar, eu nu am o problemă în sensul de a mă adresa sau de a lupta în justiţie. Nu am fost genul de om care să ies să vorbesc despre dosarul acesta în spaţiul public pentru că eu cred foarte mult că justiţia se face în instanţă. În momentul acesta sunt achitat, deci o anumită problemă juridică pe care au invocat-o cei de la DNA, în primă fază, la nivel de Curte de Apel Ploieşti, înseamnă achitare. De gândit mai mult... Nu este nicio diferenţă, pentru că nu am avut o altă gândire între 2008 şi 2012, de genul "hai, că pot să fiu mai puţin atent cu prevederile legale sau cu alte probleme legate de corupţie". Mă gândesc la fel de mult cum m-am gândit între 2008 şi 2012 şi sunt foarte atent la ceea ce trebuie să fac în cadrul legal.

AGERPRES: Simţiţi că aţi lăsat lucruri neterminate care trebuie continuate?

Andrei Volosevici: E mai grav! Simt că ceea ce nu era o discuţie în 2012, şi anume bugete legate de servicii, curăţenie în oraş, locuri de joacă, parcuri, termie sunt marile probleme ale oraşului în momentul acesta.

AGERPRES: Cum aţi lăsat Ploieştiul în 2012, după încheierea primului mandat, cum este el azi şi cum v-aţi propus să fie el în următorii patru ani?

Andrei Volosevici: Am lăsat bugetul anului 2012 cu bani în împrumutul BRD de 28 de milioane, cu tot ce înseamnă partea de finanţare a serviciilor absolut asigurată, cu bani pentru 50 de autobuze, dar s-a renunţat la lucrul acesta... Eu nu vorbesc despre trecut, nu mă interesează ce s-a întâmplat între 2012 şi 2020, mă interesează ce se întâmplă de acum înainte. Ce îmi doresc? Îmi doresc, în primul rând, ceea ce îşi doreşte toată lumea: să fie curăţenie, să fie ordine, să avem siguranţă pe străzi şi să reuşim să facem investiţii, astfel încât să îmbunătăţim în primul rând confortul ploieştenilor şi, în al doilea rând, să avem investiţii legate de modalităţi de lucru prin care ne putem dezvolta economic sau prin care putem dezvolta sportul şi lucruri de genul acesta. E clar că suntem în urmă, dar asta nu înseamnă că suntem disperaţi sau că trebuie să ne "smiorcăim", ci pur şi simplu cred că trebuie să ne apucăm de treabă şi cred că, de zece zile de când sunt în funcţie, am făcut dovada că se pot face lucruri în oraş, că trebuie să fie mai multă atenţie, mai multă aplecare către disciplină, către siguranţă şi, evident, partea cu curăţenia, care este prioritară mai ales în contextul pandemiei pentru că, din punctul meu de vedere, curăţenia înseamnă şi sănătate.

AGERPRES: Vorbiţi foarte mult în spaţiul public despre o revenire la normalitate. În ce se traduce această normalitate?

Andrei Volosevici: O revenire la normalitate înseamnă servicii de calitate. Că parte din aceste servicii şi probleme identificate sunt legate de curăţenie, care are legătură cu sănătatea, este adevărat. Dar când vorbim despre normalitate, vorbim despre deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie (DDD), despre locuri de joacă, nu despre desfiinţarea lor, ci despre multiplicarea lor şi punerea lor în siguranţă pentru ca aceia care le folosesc să nu aibă vreo problemă. Deci, vorbim despre tot ce înseamnă partea de servicii. Curăţenia este o prioritate pentru că este şi o chestiune care ţine de estetică. Dar în normalitate vorbim de termie, de semaforizare, de iluminat public. Avem iluminat din 2001, tehnologia 2001. Vă daţi seama cât consumă iluminatul Ploieştiului? Nu am găsit vreun studiu sau vreun început de a face ceva în acest sens. Este absolut jenant şi cei care au fost înaintea mea, toţi, în momentul în care veneau de la aeroport, că s-au cam plimbat prin diverse zone, trebuiau să intre prin Gorgota, să vadă leduri, prin Pucheni, să vadă leduri, iar în Ploieşti... sunt lămpile din 2001. Lucrurile acestea au trecut neobservate. Vorbim, totodată, despre siguranţă în şcoli. Din informaţiile mele, pe care o să le verific, 18 şcoli sunt cu obligaţia de a face scenariul ISU. Nu aş vrea să ne jucăm vreodată cu lucrul acesta...

AGERPRES: Ploieştiul, cunoscut drept "oraşul lui Caragiale", este supranumit, de aproape doi ani, "oraşul gunoaielor". De ce s-a ajuns aici? Operatorul de salubritate este acelaşi de zece ani...

Andrei Volosevici: S-a ajuns aici din câteva motive. În primul rând, în 2012 am pierdut probabil nişte procente pentru că nu am vrut să intru în ADI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară- n.r.) decât în anumite condiţii. După (după alegeri- n.r.), s-a votat imediat şi am intrat în ADI şi avem toată splendoarea ADI-ului care înseamnă obligaţia operatorului de salubritate pe ADI Deşeuri de a strânge gunoiul menajer şi îl strânge prost şi aici avem o discuţie foarte serioasă şi o analiză cu preşedintele Consiliului Judeţean. În al doilea rând, modul în care nu se stă pe stradă şi al treilea modul în care, probabil că inspectorii, parte din primărie şi cei care lucrează la Rosal, au dormit pentru că dacă ceri şi dacă monitorizezi şi controlezi corect, atunci vei avea rezultate. Şi rezultatele încep să se vadă.

AGERPRES: Aveţi în vedere rezilierea contractului cu operatorul de salubritate?

Andrei Volosevici: Sunt două lucruri distincte. Primul este rezilierea contractului în contextul în care Rosalul nu face dovada că, la nivel de curăţenie căi publice, singurul contract pe care îl păstoreşte Consiliul Local Ploieşti, mai exact primăria îl monitorizează şi îl păstoreşte CL Ploieşti, îşi fac treaba. Dacă îşi fac treaba, nu am o problemă cu operatorul. Cealaltă este o problemă complexă şi trebuie văzută şi la nivelul judeţului pentru că ADI nu înseamnă un singur vot, al primarului Ploieştiului. Acolo ar fi cea mai mare problemă. În momentul acesta, avem nişte probleme cu rampa Vitalia, unde s-au creat nişte alveole pe fonduri UE şi la momentul la care nu am vrut să intru, una dintre condiţii era legată de solicitarea mea ca administrarea rampei de la Boldeşti să fie făcută de către Consiliul Judeţean, evident şi cu o redevenţă. Nu s-a întâmplat aşa, motiv pentru care acum stăm la coadă după camioane de gunoi sau după compactoare de gunoi aduse de la Tunari şi din diverse zone. Deci, problema nu este în momentul acesta că nu ne mişcăm, ci că stăm la coadă o oră, o oră jumătate, timp în care am duce cel puţin două transporturi pe fiecare compactor. Dar le rezolvăm pe toate, văzând şi făcând, nu există altă soluţie. Deci, decizia de a rezilia contractul va fi o decizie la solicitarea Executivului primăriei prin mine către Consiliul Local, cu o analiză corectă, dar doar pentru curăţenie căi publice. La nivel de ADI, este o chestiune mai complexă, dar care este discutată în permanenţă şi o discut în permanenţă eu, şi sunt convins că şi celelalte primării, cu preşedintele Consiliului Judeţean, pentru că lucrurile s-au schimbat.

AGERPRES: Primăria Ploieşti are în subordine două spitale: cel de Pediatrie şi Spitalul Municipal. În plină pandemie şi criză sanitară, dumneavoastră vorbiţi despre realizarea unui nou spital. De altfel, subiectul a fost abordat, în ultimii zece ani, în fiecare campanie electorală şi a rămas la stadiul de promisiune. Concret, ce fel de spital vreţi să realizaţi, unde ar urma să funcţioneze şi cu ce fonduri îl veţi face?

Andrei Volosevici: Vorbim aici de Spitalul Municipal de Urgenţă Ploieşti, despre care vorbeam şi în 2016 şi de care nu s-a ocupat nimeni. El va avea înglobată şi Pediatria. Spitalul va fi pe cele 9 hectare pe care le vom lua de la MApN în zona străzii Gheorghe Grigore Cantacuzino. Logica este să fie un spital pavilionar. Este foarte clar că este nevoie de asta pentru ca, în momente de pandemie sau în probleme legate de partea medicală, să poţi să pui carantină, dar să o faci la modul serios, pentru că vedem, de exemplu, Spitalul Judeţean sau Spitalul Municipal în care real nu ai cum să faci carantină. Deci, e vorba despre crearea de circuite conform secolului XXI. Construcţia se face face cu ajutorul CNI, dotările se vor face şi din fonduri interne - de la Primăria Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova şi Guvernul României, şi din fonduri europene. Ne dorim un spital în jur de 300 şi ceva de locuri, dar un spital... care să se învârtească după stele.

AGERPRES: S-a făcut o estimare a costurilor?

Andrei Volosevici: Costurile ar fi undeva în jur de 40 de milioane de euro probabil.

AGERPRES: Actualul Spital de Pediatrie este extrem de hulit şi evitat pe cât posibil de pacienţi în favoarea celor din Bucureşti. Ce faceţi cu el până când va fi gata noua unitate sanitară?

Andrei Volosevici: Acolo trebuie modernizări, dar problema cea mai mare nu este neapărat a dotărilor şi a cadrelor medicale, ci este cea a circuitelor care nu există. Acolo va trebui să găsim formulele cele mai bune pentru a se derula activitatea până când Spitalul Municipal de Urgenţă, care va deţine şi Pediatria, va fi funcţional. Cam asta este logica. Există câteva soluţii pe care le avem în analiză şi cu Direcţia Tehnică, dar mai ales cu Ministerul Sănătăţii.

AGERPRES: Dintotdeauna v-aţi declarat un susţinător al sportului. Clubul Sportiv Municipal a fost, în ultimii ani, în centrul multor scandaluri ca urmare a modului de gestionare a fondurilor alocate de municipalitate de către cei aflaţi la conducerea lui. Aţi analizat situaţia clubului?

Andrei Volosevici: Nu am o situaţie deocamdată. În momentul în care am intrat în funcţie, am chemat toţi directorii şi i-am rugat să îmi facă un referat care să conţină o analiză vizavi de situaţia domeniului pe care îl conduc şi propuneri de îmbunătăţire. Când am citit acele situaţii, m-a bufnit râsul, motiv pentru care trebuie să iau parte în parte fiecare zonă şi să vedem ce se întâmplă de fapt. Este o poezie foarte frumoasă, nimeni nu este de vină, dar tot Ploieştiul merge prost rău. La CSM, problema cea mai mare nu e legată de secţii desfiinţate, acesta este obiectul lor de activitate pe care nu sunt în stare să şi-l susţină şi să îl dezvolte. Avem probleme legate de bani, de modul în care s-a cheltuit banul public. Pare că bugetul s-a cheltuit pe orice alte lucruri care nu au legătură cu realitatea. Pare că CSM-ul în momentul acesta este un sat fără câini, dar lucrurile se vor îndrepta rapid.

AGERPRES: În campanie aţi vorbit despre realizarea unei săli polivalente. Ce presupune exact investiţia, unde o veţi face şi cu ce fonduri?

Andrei Volosevici: Este exact aceaşi formulă ca la spital. În momentul acesta ne grăbim să identificăm locaţia, care nu are vreo legătură cu cea identificată undeva pe terenul primăriei în spatele parcului de la Gara de Vest făcut de OMV şi unde vom face sala de atletism şi gimnastică promisă, dar care va fi făcută în 4 ani din fondurile noastre. Suntem în analiză. Deci, ca idee despre cum va fi bugetată sala polivalentă este Compania Naţională de Investiţii (CNI) şi probabil că în maxim două săptămâni identificăm şi locaţia pentru această sală de 10.000 de locuri.

AGERPRES: Care este situaţia financiară reală, la zi, a Ploieştiului?

Andrei Volosevici: Scurt: minus 50 de milioane de lei care provin din neplata ratrapajului şi a diferenţelor de subvenţie la căldură, din diferenţa de tarif care este obligatorie conform contractului de delegare la TCE (societatea de transport public- n.r.), care provin din 1,8 milioane datorii la CSM pe bazele sportive la utilităţi, alţi 1,4 milioane- dintre care 1 milion neplata facturii la Electrica şi 400.000 mentenanţa pentru semaforizare şi, colac peste pupăză, pe estimările bugetare făcute pe analiza SPFL, vom încasa în jur de 8 milioane mai puţin anul acesta decât am prevăzut.

În momentul acesta, Ploieştiul nu are o problemă cu bugetul de investiţii care provine din credite. Avem o problemă pentru că din credite nu poţi plăti serviciile, salariile, că de fapt cea mai mare problemă a Ploieştiului este legată de bugetul pe partea de servicii. De exemplu, s-a făcut contract cadru la salubritate care prevede ca în fiecare an să fie contracte subsecvente. Contractul subsecvent are o valoare de 21,5 milioane. În momentul în care am intrat în primărie s-au găsit 17,5 milioane, deci mai trebuie 4 milioane de lei pe care trebuie să le punem pentru a ne respecta contractul pentru că, dacă începem să ne certăm cu Rosalul pe o eventuală încheiere a contractului, nu pot să fiu vulnerabil.

AGERPRES: Consiliul Judeţean a anunţat deja reduceri de posturi. Se pune problema şi la Primăria Ploieşti şi în instituţiile subordonate?

Andrei Volosevici: Se pune problema în anumite zone. Ne-am umplut de TESA. Mai puţini muncitori şi doar TESA. Problema Rosal în momentul acesta este că au 200 de oameni care lucrează. Când am plecat din primărie în 2012 erau în jur de 500 cei care lucrau. Logic că era mult mai simplu să faci curăţenie. Acum, prin suplimentarea pe care o avem de la Bucureşti, avem 300 şi încă nu ţinem ritmul.

AGERPRES: Cum veţi rezolva situaţia privind lipsa locurilor de parcare? Aveţi în vedere construirea unor parcări subterane sau supraetajate?

Andrei Volosevici: Am spus... Parcări în zona Dealu cu Piatră, văd şi o parcare P+1 sau demisol plus parter pe zona Democraţiei... deci cumva dublarea lor. Cât despre regulamentul privind închirierea locurilor de parcare de la blocuri, aş vrea ca în cea mai aglomerată locaţie să facem un experiment să vedem cum funcţionează. Dacă îmi vin toţi vecinii din bloc şi îmi fac cereri pentru locurile din cvartalul din spatele blocului, aş vrea cu nerăbdare să îmi răspundă cei care au votat acel regulament cui dau şi cui nu, pentru că nu există atâtea locuri de parcare. Ca prioritate a anului viitor, strada Basarab, pe zona dintre strada Romană şi Strada Erou Călin, va fi parcare în spic ca să se termine cu certurile, cu blocajele, cu blocările... Evident, o monitorizare mult mai atentă a modului în care se parchează este necesară. Am auzit de locuri de parcare teoretice 16.000, practice... ne-om mai lămuri. Trebuie luate la mână toate lucrurile astea şi cu nişte cifre concrete şi cu un plan de bătaie probabil până la finalul lunii vom şti. Bineînţeles că vom şti ce putem să construim în timp, pentru că undeva în decembrie aş vrea prefigurăm bugetul anului următor, dar unul corect, nu pe poezie. Cât despre bugetul anului viitor, am dat dispoziţie, nu vom majora deloc taxele şi impozitele.

AGERPRES: Ploieştiul "suferă" la capitolul locuri de distracţii, de agrement, de petrecere a timpului liber.

Andrei Volosevici: Poziţia PNL a fost fermă. Când se încerca să se predea amplasamentul a 27 de locuri de joacă de la SGU către Patrimoniu, noi ne-am opus. De fapt, noi trebuie să construim locuri de joacă în plus, să le modernizăm pe cele vechi... Ţineţi minte aparatele de sport din parcuri... Vom pune în mai multe locuri şi trebuie să le modernizăm pe cele existente pentru că lumea se mişcă. Am şi o obligaţie legată de o promisiune electorală din 2012 pe care nu am mai reuşit să o pun la punct, şi anume un loc de joacă în zona la intersecţia străzii Andrei Mureşanu cu Şoseaua Nordului. Acolo este un loc de joacă ce trebuie mărit şi modernizat. Este o chestiune de minim anul următor pentru că real, raportat la buget, mă voi duce spre siguranţa noastră, spre siguranţa în şcoli - avem 18 şcoli fără scenariu ISU, cu autorizaţii provizorii, după care - şi împreună cu agenţii economici, care ne pot ajuta prin implicare socială, pentru că avem trei rafinării şi alţi agenţi economici cu forţă, începem uşor, dar sigur să dezvoltăm şi partea asta de agrement, de modernizare a locurilor de joacă şi de creare de noi locuri de joacă.

AGERPRES: Aţi vorbit despre rafinării... Poluarea istorică a Ploieştiului cauzată de activitatea rafinăriilor, dar şi a altor operatori economici este una dintre marile probleme ale oraşului. În ce măsură credeţi că veţi putea acţiona pentru diminuarea acesteia?

Andrei Volosevici: Discuţia noastră cu cei care candidează la parlamentare - şi asta va apărea pe programul PNL - este de modificare a legii şi de creare a unei forţe mai mari de reacţie a autorităţii locale, pentru că, în momentul ăsta, când miroase în oraş, se sună la dispeceratul primăriei, dispeceratul mă anunţă pe mine, eu sun Garda de Mediu sau APM şi tot aşa şi suntem într-un circuit lung de telefoane. De fapt, nu avem posibilităţi de reacţie pentru că se confundă obligaţia primarului care răspunde şi de mediu ţine mai mult la salubritate şi de contractele pe care le are în subordine - de doborât copaci, salubritate, DDD. Când vorbeşti de poluare la nivelul rafinăriilor sau al altor agenţi economici începe marea rugăminte: "Te rog eu frumos, poţi controla?" Lucrurile astea se pot schimba printr-o modificare legislativă în care forţa de reacţie şi cu posibilitatea de sancţiune se va duce către primării şi către consiliile judeţene.

AGERPRES: Ce proiecte aţi include la capitolul "proiecte mari"? Care sunt principalele direcţii pe care le aveţi în vedere?

Andrei Volosevici: Clar partea sanitară, pentru că ni s-a demonstrat, Dumnezeu ne-a arătat că dacă vine vreo problemă legată de ce avem acum, nimeni, nu doar din Ploieşti sau România, ci nimeni din lumea asta nu este pregătit. Deci, clar zona sanitară, infrastructura sanitară, protecţia, care înseamnă în mod sigur şi o educaţie în a ne proteja, este obligatorie. Deci, vorbim de spitale. Sportul, care înseamnă, la fel, sănătate este o obligaţie şi o modalitate prin care ne putem dezvolta. Apoi intrăm pe parcările supraetajate, pe sălile de sport, pe crearea de locuri de joacă şi de parcuri, pe termoizolaţii. Noi ne rugăm ca în 2021-2022 directiva transpusă în legislaţia din România să ne mai dea posibilitatea de a acorda în continuare subvenţia la termie pentru că dacă nu... în momentul acesta avem 400 de lei gigacaloria. Ce ar fi dacă nu poţi să o subvenţionezi? Obligatoriu trebuie să reducem consumul de gigacalorie şi anul 2021 va fi la nivelul termiei foarte complicat.

În momentul ăsta ne organizăm pentru a crea un gen de formulă asemănătoare cu Parlamentul României care are grupurile politice. Noi vom avea grupurile politice din cadrul Consiliului Local, le-am găsit locaţie la etajul 7 şi îmi doresc foarte mult să fac lucrul acesta foarte rapid pentru ca cei care au împuternicire de la partidul pe care îl reprezintă să fie în postura de a avea în orice moment toate informaţiile legate de administraţie. Îmi doresc foarte mult să nu mai avem sincope la nivelul informaţiilor, să nu mai fie consilieri locali care în mod corect, obiectiv, nu sunt informaţi, că mai sunt unii care au hârtiile, dar se prefac că nu înţeleg. Vreau să fie la dispoziţie atât pentru cei care decid, pentru Parlamentul ploieştean, adică Consiliul Local, cât şi pentru presă toate dispoziţiile necesare, că ne convine sau nu. Am promis totală transparenţă, asta fac. AGERPRES / (A - autor: Anamaria Constantin, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: Andrei Volosevici/Facebook.com