Sfântu Gheorghe a obținut peste 230 milioane de lei din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru realizarea a 26 de proiecte, iar primarul Antal Arpad estimează că municipiul se va situa pe unul dintre primele trei locuri între reședințele de județ din România în ceea ce privește fondurile atrase pe cap de locuitor.

Potrivit acestuia, municipalitatea a avut inițial pregătite peste 40 de proiecte pentru PNRR, însă unele au fost retrase fie din cauza cofinanțărilor prea mari, fie pentru că au fost identificate surse de finanțare mai accesibile. După reorganizarea programului, municipiul a rămas cu 26 de proiecte, dintre care 24 au fost finalizate până la 31 august.

Antal Arpad a precizat că valoarea totală a celor 26 de proiecte a fost de 319,8 milioane de lei, iar 233,5 milioane de lei, reprezentând 73% din total, sunt fonduri europene. Contribuția municipalității a fost de 27%, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare leu, municipalitatea a atras aproape trei lei din fonduri ale Uniunii Europene.

'Noi am avut pregătite vreo 40 de proiecte, dar am retras unele pe parcurs din cauza faptului că au avut niște cofinanțări prea mari și nu ni le-am asumat și am retras câteva pentru că am găsit finanțări mai accesibile. Dar pe 19 august am rămas cu 26 de proiecte, din care am finalizat 24 de proiecte până pe 31 august și am finalizat toate proiectele care au fost pe granturi. Deci, nu se pune problema, în cazul municipiului Sfântu Gheorghe, să plătim penalități sau amenzi sau nu știu ce, pentru că nu s-a realizat vreun jalon la nivel național datorită proiectelor din Sfântu Gheorghe (...) Momentul adevărului va fi în octombrie, când se vor finaliza toate proiectele și se va vedea foarte clar, pe fiecare UAT, care au fost banii atrași și după aceea se poate vedea, pe cap de locuitor, unde va fi municipiul Sfântu Gheorghe între reședințele de județ. Eu estimez că o să fim pe primele trei locuri', a declarat primarul Antal Arpad, în cadrul unei conferințe de presă.

Cele 24 de proiecte au vizat domenii precum educația, locuințele, transportul public, turismul și protecția mediului.

În domeniul educației au fost realizate investiții la șase unități de învățământ, modernizate și dotate cu mobilier nou și echipamente digitale.

'Dotările au fost uniforme la toate instituțiile de învățământ. Deci, nu s-a făcut diferența între un liceu de elită și o școală de la periferia orașului', a subliniat Antal Arpad.

Tot prin PNRR au fost reabilitate termic 816 apartamente din 44 de scări de bloc, iar pentru blocurile care nu au intrat în program se fac demersuri pentru a fi termoizolate prin alte programe europene sau guvernamentale, a precizat acesta.

Pe componenta de transport public au fost introduse 12 autobuze electrice, iar în domeniul protecției mediului au fost achiziționate eco-insule pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

Unul dintre proiectele rămase în derulare este reabilitarea creșei Napsugar/Rază de soare, care urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului, iar pentru reabilitarea blocului ADAS, din centrul municipiului, autoritățile locale caută în continuare surse de finanțare pentru finalizarea lucrărilor.

'Eu sunt extrem de mândru și extrem de mulțumit de felul în care colegii din Primărie au abordat aceste investiții și au lucrat. Sunt mulți cetățeni care cred că angajații din primărie stau și se joacă pe calculator. Deci, vreau să vă spun că s-a depus o muncă colosală. Nu opt ore pe zi, nu 40 de ore pe săptămână. Colegii mei au lucrat și în weekend, au lucrat sau am făcut recepțiile sâmbătă, au fost recepții făcute duminică. Adică s-a lucrat extraordinar de mult', a mai spus primarul Antal Arpad. AGERPRES/(A - redactor: Oana Mălina Negrea, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)