Pandemia de COVID-19 a pus ''o presiune mare, cu cazuri grele'', au fost prioritizate urgenţele, iar numărul de internări cu programare a scăzut cu 70%, a declarat marţi şeful Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, prof. dr. Horaţiu Suciu.

"A trebuit să dăm prioritate urgenţelor, numărul de internări programate a scăzut, pentru că există nişte condiţii pentru internările cronice (...), copiii trebuie testaţi la internare şi asigurate condiţii de izolare (...) consider că au scăzut internările şi posibilitatea de a acorda aceste servicii cu aproximativ 70% în cazurile acestea programate. Această perioadă de pandemie ne afectează atât prin faptul că a pus o presiune mare, cu cazuri grele (...), ne-am ocupat de cazuri extrem de grele şi au ieşit un pic din agendă copiii pe care-i puteam programa şi opera", a spus Horaţiu Suciu, la o dezbatere online organizată de Salvaţi Copiii România.

Potrivit acestuia, peste 80% dintre operaţiile efectuate au reprezentat urgenţe. "Am operat peste 80% urgenţe, cu tot ce înseamnă acest cerc vicios de care ziceam, terapia ocupată tot timpul, oamenii la limită şi inclusiv refuzuri pentru unităţile sanitare care ne-au solicitat", a declarat Horaţiu Suciu.

Potrivit acestuia, în România se nasc anual aproximativ 1.000 de copii cu malformaţii cardiace, iar capacitatea sistemului de a-i diagnostica şi trata la timp este limitată.

"Din 1.000 de cazuri, aproximativ 100 sunt malformaţii grave. (...) Există o presiune permanentă şi acum, în aceste condiţii pe care le parcurgem, această presiune e cu atât mai mare, pentru că până acum exista şi posibilitatea de a trimite în străinătate cazurile care depăşeau capacitatea de absorbţie a sistemului nostru. Era şi posibilitatea să vina echipe antrenate pentru a face diferite misiuni. În acest moment aceste canale sunt închise", a adăugat Horaţiu Suciu.

Conferenţiar doctor Mihai Craiu a declarat că pandemia a avut ca efect mai puţine prezentări şi spitalizări la Institutul pentru Sănătatea Mamei şi Copilului, respectiv la departamentul de pediatrie.

El a menţionat că în perioada stării de urgenţă acest număr a scăzut masiv şi după această perioadă a început să crească. "Numai că această creştere în ultimele trei luni, ca număr de spitalizări şi de prezentări, a ajuns la un fel de platou, la nişte cifre în jur de 50% din spitalizările anului trecut", a declarat Mihai Craiu.

Potrivit acestuia, una dintre cauze este spaima unora dintre părinţi de a veni în spital. El a spus că au fost numeroase prezentări la urgenţă cu pacienţi "în situaţii realmente critice", pentru că părinţii au stat acasă, de teamă ca nu cumva copilul lor să ia în spital infecţia cu noul coronavirus.

"Ar trebui să existe în Ministerul Sănătăţii nişte capete, nu neapărat luminate, dar care să coordoneze aceste activităţi, fie că discutăm de sănătatea mamei şi copilului, fie că discutam despre sistemul de sănătate publică şi aşa mai departe (...) Comisiile de specialitate, sigur, sunt acolo, ajută, dar trebuie să fie cineva permanent, din punctul meu de vedere, în Ministerul Sănătăţii care să se ocupe de această problemă", a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii de Microbiologie.

Adrian Crăciun, medic primar neonatolog la Spitalul Clinic Cantacuzino, a afirmat că banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii prin programul AP-ATI (pentru pacienţii critici din secţiile ATI adulţi/copii şi terapie intensivă nou-născuţi - n.r.) au fost la jumătate faţă de anul trecut.

"Să facem adresă deschisă către minister, cu solicitarea să asigure supravieţuirea în condiţii optime a nou-născuţilor, în special a celor care ajung la terapie intensivă, operaţii şi aşa mai departe", a spus preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)