REPORTAJ Alba: Aflată pe lista UNESCO, Cetatea Câlnic este un obiectiv de neratat de către turişti
Cetatea Câlnic, ridicată la mijlocul secolului al XIII-lea de saşii transilvăneni, înscrisă din 1999 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este un obiectiv care, cu siguranţă, nu trebuie ratat de cei care vizitează judeţul Alba, fiind o adevărată bijuterie arhitectonică şi un exemplu pozitiv de întreţinere a unui monument istoric.
Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES FOTO
Şi chiar dacă numărul turiştilor nu se poate compara cu cel de dinainte de pandemie, sunt vizitatori care vin din întreaga ţară, dacă ne luăm după numerele de înmatriculare ale maşinilor parcate în apropierea cetăţii într-o zi din timpul săptămânii - Bucureşti, Prahova, Buzău, Dolj, Iaşi etc.
Printre aceştia, Alexandru şi soţia sa, aflaţi în concediu "prin Ardeal" şi pentru prima dată în Alba, ei aflând despre cetate cu o căutare pe Google a monumentelor care pot fi vizitate în judeţ. Cetatea se află în Câlnic, localitate situată în podişul Secaşelor, nu departe de DN1 care face legătura între Sebeş şi Sibiu.
.jpg)
Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
"Căutând pe Google, am găsit-o. Am vrut să venim să vedem cum e aici cu ochii noştri, că pe internet sunt destul de multe poze frumoase şi tot felul de detalii interesante. (...). E super. E minunat aici. E foarte liniştitor, relaxant. E de venit, de vizitat, e frumos. E păcat să vii în Alba şi să nu treci să vizitezi minunea asta", a spus tânărul.
.jpg)
Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
Tot de pe internet a aflat despre cetate şi un alt turist aflat în vizită împreună cu familia sa. "E interesantă, chiar merită văzută. M-au impresionat construcţia şi povestea ei", a spus acesta.

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
O fetiţă s-a arătat impresionată de clopotele pe care le-a văzut în turnul de la intrare, după ce a urcat câteva zeci de trepte pe scările de lemn. "A fost foarte frumos", a afirmat fetiţa.
"Comparativ cu anul trecut, sunt mult mai puţini turişti. Sunt turişti români, iar străini aproape deloc. Anul trecut, pe vremea asta, aveam foarte mulţi turişti şi din ţară şi din afară - Germania, Anglia, Spania, Italia...", a spus custodele cetăţii, Codruţa Davidaş.

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
Cetatea este deschisă zilnic, chiar şi luni, atunci când, în general, muzeele sunt închise, şi poate fi vizitată între orele 10,00 şi 18,00. Preţul unui bilet de intrare este de 10 lei pentru adulţi şi de 5 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. Banii care se strâng din vânzarea biletelor, precum şi a suvenirurilor care pot fi achiziţionate de la magazinul cetăţii sunt folosiţi pentru întreţinerea cetăţii.
Tot în acelaşi scop sunt folosiţi şi banii pe care îi dau cei care se cazează în spaţiul destinat acestui scop, respectiv în două camere cu patru paturi, în general familii de străini, atraşi şi de posibilitatea de a dormi în interiorul unei fortificaţii vechi de secole.
În cetate pot fi făcute, contra unei taxe, fotografii de modă, artă sau cu tineri căsătoriţi. De altfel, în interiorul cetăţii pot fi oficiate şi căsătorii.

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
Familia custodelui este cea care se ocupă ca iarba să fie tăiată mereu proaspăt şi ca florile să fie întreţinute.
"Vizitatorilor le place, cel mai mult, să urce în turnul clopotniţă. E turnul cel mai înalt, de unde se vede tot satul. În turn sunt patru clopote mari, care se trag duminica, la 1, şi în zi de sărbătoare", a menţionat Codruţa Davidaş. Un alt punct de atracţie este, potrivit acesteia, turnul donjon, unde, la primul nivel, prin intermediul unei scări exterioare, se ajunge într-un spaţiu în care a fost amenajat un muzeu de artă populară şi medievală. În pivniţa aflată sub bolta turnului încă se mai află câteva butoaie de stejar cu dimensiuni impresionante, cu o capacitate de 5.000-6.000 de litri.

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
"În pivniţă sunt butoaiele de lemn în care se ţinea vinul de către cei de la IAS, de la ferma viticolă, până în 1997, când aceasta s-a desfiinţat", a precizat Codruţa Davidaş.
Un alt turn, dar care poate fi admirat doar de afară, este "turnul slăninilor".

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
"Acolo se păstrau slăninile. Tot satul aducea slănina aici. O zi pe săptămână veneau şi fiecare îşi lua cât îi trebuia. Puneau apoi o ştampilă (sigilau spaţiul - n.r.) şi veneau, în aceeaşi zi, în săptămâna viitoare", a explicat custodele.
În mijlocul curţii este capela, în interiorul căreia se păstrează fragmente de frescă de la începutul secolului al XVI-lea şi o tribună de lemn decorată cu panouri pictate în stilul floral renascentist de factură populară din 1733.

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
Tot în Ansamblul înscris pe Lista UNESCO se află şi Casa parohială şi Biserica Evanghelică - cunoscută de localnici sub denumirea "din Deal". Specialiştii cred că a fost construită în secolul al XIII-lea, iar structura de acum datează din secolul al XV-lea, fiind mult modificată în secolul al XIX-lea, de unde şi aspectul său neogotic. În cor se păstrează câteva elemente de sculptură din faza iniţială - două tabernacole şi portalul sacristiei, precum şi coloane angajate ce susţineau, cândva, o boltă. Tot aici se află două strane baroce pictate, databile în a două jumătate a secolului al XVIII-lea. Tribuna vestică a bisericii adăposteşte o orgă datând din 1867, construită de Carl Hesse din Viena.
Biserica nu poate fi vizitată în prezent, aflându-se în reabilitare cu ajutorul fondurilor europene. Se estimează că lucrările vor dura în jur de 30 de luni.
Cetatea Câlnic, împreună cu celelalte monumente istorice - Biserica Evanghelică şi Casa parohială, constituie un ansamblu aflat, după plecarea saşilor, de două decenii şi jumătate în grija Asociaţiei Ars Transsilvaniae România, al cărui preşedinte fondator este academicianul Marius Porumb.
Începuturile cetăţii sunt legate de numele Chyl de villa Kelnuk (Câlnic), un greav sau comite - conducător local, ridicat dintre saşi în contextul luptelor interne pentru tron duse de ultimii regi ai dinastiei arpadiene. El a fost înnobilat la 1269 de către regele Ştefan al V-lea, iar la puţin timp a început ridicarea cetăţii, care a devenit astfel reşedinţă nobiliară.

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
În prima etapă de construcţie, până în 1300, s-a ridicat donjonul, adică turnul locuinţă, cu trei niveluri - pivniţă boltită şi două etaje. El a fost înconjurat cu ziduri masive, ce formează o incintă ovală cu un turn de apărare spre Sud şi un turn al porţii pe latura Nordică. Sistemul de apărare era întregit în trecut de şanţul de apă care înconjura cetatea.

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
Fortificaţia a fost reşedinţă a familiei până la începutul secolului al XV-lea. Pe la 1430, cetatea a fost vândută comunităţii saşilor. Un secol mai târziu, saşii au început adaptarea fortificaţiei la noile cerinţe ale tehnicilor războiului, care implicau folosirea armelor de foc, dar şi al noului statut, comunitar, al construcţiei. Au ridicat încă o incintă, exterioară, mai joasă, cu rol de baraj împotriva artileriei, au fortificat turnul porţii cu o barbacană, iar în curtea interioară, pe ruinele unei construcţii mai vechi, au ridicat capela.
În curtea interioară au fost construite, de-a lungul zidurilor, cămări pentru provizii şi adăposturi pentru familiile sătenilor în vremurile de restrişte.

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES
Cetatea de la Câlnic a fost restaurată între anii 1961-1964 de Direcţia Monumentelor Istorice din România, sub coordonarea arhitectului Ştefan Balş.
În spaţiile din cetate au fost şi sunt organizate mai multe expoziţii documentare şi de artă, iar capela a devenit aula în care se desfăşoară, sau mai bine zis s-au desfăşurat până la izbucnirea pandemiei de coronavirus, simpozioane, colocvii şi conferinţe. În aceeaşi ambianţă s-au desfăşurat concerte şi audiţii de muzică medievală, renascentistă sau barocă. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
MC: Prioritățile României în domeniul culturii și al spațiului digital, susținute la Consiliul Uniunii Europene (EYCS) de la Bruxelles
Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a prezentat prioritățile Românei în domeniul culturii și al spațiului digital la lucrările Consiliul Uniunii Europene (EYCS) de la Bruxelles. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii (MC) transmis sâmbătă, reuniunea Consiliului Uniunii Europene în formatul Educație, Tineret, Cul
REPORTAJ Dâmbovița: De la manuscrisele secolului al XVI-lea la Biblia din 1688, patrimoniul de carte veche al Târgoviștei
Manuscrise realizate cu o migală greu de imaginat astăzi, cărți tipărite în urmă cu cinci secole și volume care au circulat prin mai multe provincii istorice românești se află în colecțiile Complexului Național Muzeal 'Curtea Domnească' din Târgoviște. Unele sunt adevărate rarități, iar păstrarea lor presupune a
Opera Națională București lansează Festivalul Coral ''Stelian Olariu''
Opera Națională București anunță organizarea primei ediții a Festivalului Coral ''Stelian Olariu'', care va avea loc în zilele de 23, 25 și 26 noiembrie. Sub genericul ''Trei armonii, o singură moștenire'', festivalul, care îl omagiază pe maestrul care a format generații de artiști ai Corului Operei
Timiș: Lucrări în ulei și bronz, ale lui Giorgio de Chiricco, fondatorul picturii metafizice, la MNArT
Muzeul Național de Artă Timișoara (MNArT) va vernisa, pe 27 noiembrie, expoziția ''Giorgio de Chirico: Sensul Spațiului Urban - Pittura metafisica'', care aduce pe simeze, pentru prima dată în România, 51 de opere ale celebrului artist italian, lucrări în ulei și bronz, care vor putea fi vizionate până în 11 aprilie 2027.
Ministerul Culturii: Două premii Silver pentru Artexim la Romanian PR Award 2026
Artexim a primit două premii Silver la Romanian PR Award 2026, a anunțat Ministerul Culturii. Cele două distincții, Silver Award for Excellence - Categoria Comunicare în sectorul public și Silver Award for Excellence - Categoria Cultură, Artă, recompensează campania ''În căutarea excelenței: Work in Progress'', conc
Asociația pentru Muzeul Țăranului va fi lansată oficial în 23 noiembrie
Un eveniment prilejuit de lansarea oficială a Asociației pentru Muzeul Țăranului va avea loc, luni, 23 noiembrie, la Muzeul Național al Țăranului Român. ''Vă invităm cu bucurie la lansarea oficială a Asociației pentru Muzeul Țăranului - o seară în care vă arătăm ce am construit împreună până acum și cum puteți f
Iași: Actorii de la Teatrul ''Luceafărul'' prezintă publicului din Dublin spectacolul ''Uriașul egoist''
Actorii Teatrului pentru copii și tineret ''Luceafărul'' din Iași vor urca, duminică, pe scena Axis Ballyum Arts Centre din Dublin, pentru a interpreta spectacolul ''Uriașul egoist'', în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României. Managerul Teatrului ''Luceafărul'', Olt
Horia Brenciu - două concerte aniversare, sâmbătă și duminică, la Sala Palatului din Capitală
Artistul și cântărețul Horia Brenciu și HB Orchestra vor susține, sâmbătă și duminică, două concerte aniversare intitulate ''Fac ce-mi spune inima'', la Sala Palatului din Capitală. Cele două spectacole marchează 15 ani de la primul concert susținut de artist pe scena Sălii Palatului.
Vaslui: O nouă ediție a programului de burse pentru elevi și studenți ''Ioachim Mareș'', lansată de Episcopia Hușilor
Episcopia Hușilor a lansat o nouă ediție a programului de burse pentru elevi și studenți ''Episcopul Ioachim Mareș'', în cadrul căruia elevi din ciclul gimnazial și studenți cu rezultate bune la învățătură vor fi sprijiniți financiar. Potrivit
Sibiu/ Vasile Bănescu despre imaginea Europei în mediul online: Negativul se consumă astăzi compulsiv
Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a declarat, la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală de la Sibiu, că întâlnește în activitatea sa la CNA materiale difuzate online care prezintă Europa și Uniunea Europeană exclusiv în termeni negativi. ''Eu, la CNA, văd lucruri in
AnulBrâncuși/Olt: 'Brâncuși - rădăcini oltenești, aripi universale', expoziție de artă fotografică dedicată marelui sculptor
O expoziție de artă fotografică dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, 'Brâncuși - rădăcini oltenești, aripi universale', găzduită până pe 2 decembrie în foaierul din sediul Consiliului Județean Olt, a avut vernisajul joi, la Biblioteca Județeană Olt 'Ion Minulescu'.
Directorul AGERPRES, Claudia Nicolae, avertizează asupra dezinformării: Riscul e să nu mai credem nimic, nici adevărul
Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a avertizat, joi, la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală de la Sibiu, că răspândirea falsurilor realizate cu ajutorul inteligenței artificiale poate face publicul să pună la îndoială chiar și informațiile autentice. Claudia Nicolae a arăta
TNB anunță că a încetat contractul individual de muncă al regizorului Felix Alexa
Teatrul Național 'I.L. Caragiale' București a informat joi că, începând cu data de 17 noiembrie, contractul individual de muncă al regizorului Felix Alexa a încetat. 'În urma unei solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Teatrul Național &
Ministrul Culturii - întâlnire cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță; discuții despre finanțări europene
Infrastructura culturală mobilă în mediul rural, formarea specialiștilor în restaurare și soluțiile verzi pentru conservarea monumentelor istorice se numără printre propunerile pentru viitoare finanțări europene discutate de ministrul Culturii, Ioana Ciocan, cu eurodeputatul Nicu Ștefănuță, lider al Grupului Verzilor și membru în Comisia pentru bugete a Par
Directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală: Consumul cultural este în scădere
Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, unul dintre coordonatorii 'Barometrului de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale', lansat joi la Teatrul Național, a afirmat, referindu-se la consumul cultural, că acesta 'este în scădere'. 'Adevărul este că suntem












