Dacă cifrele zilnice privind îmbolnăvirile cu noul coronavirus nu vor înregistra o scădere, sălile de spectacol şi cinematografele vor rămâne închise chiar şi în luna septembrie, afirmă ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ministrul vorbeşte în interviu şi despre campania "Citeşte româneşte", despre SAMER 2020 - Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României, precum şi despre stadiul în care se află înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului. Bogdan Gheorghiu precizează că, în acest moment, se află pe circuitul intern proiectul de lege pentru Codul Patrimoniului Cultural, care urmează să fie pus în consultare publică în luna august.

AGERPRES: Ne aflăm într-o perioadă în care spectacolele se pot ţine în aer liber. Cum credeţi că se va rezolva problema sălilor de spectacole începând din toamnă?

Bogdan Gheorghiu: Aţi atins un subiect sensibil. Ne este dor tuturor să intrăm într-o sală de spectacol, să nu avem grija condiţiilor meteorologice sau să ne bucurăm de un film la cinematograf. Industria distribuitorilor de filme, cinematografele şi întreaga breaslă profesională simte efectele abrupte ale acestor restricţii, sunt mii de oameni a căror slujbă depinde de acest sector. Dar, dacă cifrele zilnice privind îmbolnăvirile nu vor înregistra o scădere, sălile de spectacol şi cinematografele vor rămâne închise, chiar şi în luna septembrie.

AGERPRES: În urmă cu aproximativ două luni aţi dat startul campaniei "Citeşte româneşte", un proiect dedicat promovării cărţilor autorilor autohtoni şi realizării unei comunicări mai bune între aceştia şi cititorii lor. Care a fost impactul acestei campanii în rândul celor implicaţi?

Bogdan Gheorghiu: Campania "Citeşte româneşte" a fost lansată în completarea demersurilor pe care le realizează an de an mediul privat prin intermediul Uniunii Scriitorilor din România şi Asociaţiei Editorilor din România, scopul fiind acela de a promova cultura scrisă românească, autorii şi cărţile acestora. Această campanie a atras parteneri privaţi precum: eMAG (care a răspuns primul propunerii ministerului), Libris.ro, Elefant.ro, librăriile Diverta, grupul Librarium care deţine platforma Cartepedia.ro şi Sedcom Libris Iaşi cu platfoma Portokal.ro. Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Editorilor din România ne sunt parteneri principali. În cadrul campaniei, fiecare actant a realizat secţiuni special dedicate autorilor români, pe platformele lor online de vânzare, sau au amenajat spaţii dedicate în magazinele lor. În acest fel, cititorii pot găsi mult mai repede cărţile autorilor români. În plus, companiile încearcă să vândă cărţile autorilor români cu discount, atât cât le permite politica lor de business. De curând şi Europa FM ni s-a alăturat. Postul de radio promovează iniţiativa Ministerului Culturii şi cărţile autorilor autohtoni prin articole, concursuri şi podcasturi cu scriitori. În parteneriat cu editurile, în perioada 20 iulie - 28 august, în matinalul Europa FM vor fi premiaţi, de luni până vineri, ascultătorii radioului cu câte un pachet de 12 cărţi, iar prin concursul de pe website-ul radioului, de două ori pe săptămână, încă două pachete similare de cărţi vor fi acordate.

AGERPRES: În legătură cu această campanie există unele voci care spun că ministerul nu o finanţează. Cum comentaţi aceste afirmaţii?

Bogdan Gheorghiu: Unul dintre primele obiective pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de ministru al Culturii a fost să găsim pârghiile pentru creşterea consumului de carte românească şi a numărului de cititori. Deşi am fost încetiniţi, în implementarea unor proiecte, de situaţia neprevăzută creată de pandemie, am reuşit să venim cu acest proiect, în parteneriat cu mediul privat, pe care ne propunem să îl desfăşurăm pe o perioadă lungă de timp. Este un proiect sustenabil care pe termen lung ar trebui să schimbe comportamentul consumatorului. Campania "Citeşte româneşte" ar fi un prim pas în modificarea politicilor publice referitoare la promovarea lecturii, în general, şi a scriitorilor români, în particular. În paralel, acţionăm pentru a găsi soluţiile necesare redresării culturii scrise şi am organizat, la nivel de Guvern, o dezbatere cu reprezentanţii acestui domeniu pentru a vedea exact care sunt problemele şi solicitările lor. Avem susţinerea premierului Ludovic Orban, care ne-a promis că solicitările formulate vor fi analizate, în limita posibilităţii de intervenţie din partea Guvernului, şi a dat asigurări că va rămâne în contact cu reprezentanţii scriitorilor, editurilor şi librăriilor, inclusiv pentru identificarea de modalităţi creative de stimulare a consumului de carte în România.

Chiar dacă Ministerul Culturii nu a alocat un buget pentru proiectul "Citeşte româneşte", pentru acest an a prevăzut suma de 800.000 lei în bugetul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, care va asigura finanţarea pentru 45 de proiecte editoriale (carte, poezie şi reviste) şi, pe 22 iulie, am lansat apelul de proiecte conform Legii 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România cu o valoare de peste 1.100.000 lei.

AGERPRES: De curând aţi lansat şi campania SAMER 2020 - Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României, o stagiune în care 11 instituţii din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa îşi vor prezenta spectacolele în aer liber.

Bogdan Gheorghiu: Legat de campania SAMER, aceasta a fost lansată începând cu 10 iulie. A fost o soluţie pentru a mobiliza instituţiile din subordinea Ministerului Culturii cu profil muzical să îşi continue activitatea prin iniţierea unor spectacole în aer liber. Starea de urgenţă şi starea de alertă au generat noi reguli de petrecere a timpului liber, în condiţii speciale, şi de aceea trebuiau găsite soluţii rapide pentru desfăşurarea activităţilor cultural-economice. Astfel, instituţiile de spectacol s-au adaptat şi au descoperit noi spaţii urbane care pot fi utilizate pentru evenimente de care publicul să se poată bucura în siguranţă. Stagiunea estivală de muzică şi operă a României 2020 implică 11 instituţii care vor organiza propria stagiune outdoor.

AGERPRES: În plenul Parlamentului European s-a solicitat alocarea a 2% din Planul de relansare european pentru salvarea sectorului cultural şi creativ. În România sunt foarte multe persoane care lucrează în acest domeniu şi care nu au avut posibilităţi sau mijloace pentru a se adapta schimbărilor provocate de COVID-19. Ce faceţi dumneavoastră şi Ministerul Culturii pentru a-i ajuta pe aceştia?

Bogdan Gheorghiu: Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică include politici economice şi de protecţie socială care se adresează mediului antreprenorial, deci şi celor din domeniul cultural. Cultura, fiind un domeniu specific cu probleme punctuale ce trenează de ani de zile, va avea propriul plan de investiţii şi restartare culturală, la care lucrăm şi pentru care vom obţine sprijinul Guvernului. Suntem în discuţii cu Ministerul Fondurilor Europene şi vreau să mă asigur că tot sectorul cultural creativ va putea beneficia de granturile din fonduri europene. Vorbim mai exact de granturi pentru cei care au avut activitatea restricţionată din cauza COVID-19. Acestea vor fi acordate în funcţie de cifra de afaceri pe care au avut-o. Avem în vedere inclusiv granturi pentru SRL-uri cu unic acţionar şi pentru PFA-uri, dar şi pentru persoanele juridice fără scop patrimonial (ONG-uri). Totodată, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică al Guvernului PNL va urmări punerea în aplicare, prin Cadrul financiar multianual 2021 - 2027, a obiectivului de politică 'O Europă mai aproape de cetăţeni: turism, cultură şi patrimoniu', care va sprijini, inclusiv, antreprenoriatul cultural-creativ şi salvgardarea şi valorificarea patrimoniului naţional.

AGERPRES: Foarte multe clădiri de patrimoniu din România se află în situaţii la limită, în pericol de a fi demolate sau într-o stare avansată de degradare. De asemenea, multe zone construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum şi prin construcţii noi. Care ar fi soluţiile pentru remedierea acestor probleme?

Bogdan Gheorghiu: Dacă o clădire este în pericol de a fi demolată ilegal, în funcţie de regimul de protecţie, Ministerul Culturii poate da amenzi prin Direcţiile Judeţene de Cultură. De asemenea, tot prin Direcţiile Judeţene de Cultură (care cunosc realitatea din teren) poate fi sesizată poliţia, care poate întocmi şi dosar penal. În acest moment, se află pe circuitul intern proiectul de lege pentru Codul Patrimoniului Cultural, care urmează să fie pus în consultare publică în luna august. Acesta prevede extinderea structurilor de personal de control şi formarea profesională a acestuia aşa încât să putem avea suficienţi specialişti dedicaţi controlului şi expertizării monumentelor.

Legat de pregătirea profesională, INCFC (Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală) organizează periodic cursuri, în diverse domenii, iar unul dintre acestea este dedicat protejării patrimoniului cultural naţional. În ceea ce priveşte fondurile nerambursabile externe, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, finanţează prin Granturile SEE 2014 - 2021 proiectele pentru restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice. Bugetul alocat apelului de proiecte a fost de 16.000.000 euro, iar valoarea sprijinului financiar nerambursabil acordată unui proiect a fost cuprinsă între 200.000 euro şi 2.000.000 euro, reprezentând 80% din totalul costurilor eligibile ale proiectului. Printre solicitanţii eligibili se numără instituţii publice de cultură (muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru cultural etc.), unităţi administrativ-teritoriale, ONG-uri şi IMM-uri.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre stadiul în care se află înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România?

Bogdan Gheorghiu: Înfiinţarea acestui muzeu face obiectul Legii 157/2019, publicat în Monitorul Oficial în luna iulie a anului trecut. Au trecut 4 ani până la aprobarea proiectului de lege, depus iniţial în 2015 de grupul PNL. Am dispus, prin ordin de ministru, crearea unei comisii privind înfiinţarea acestuia, iar până acum au fost realizaţi paşi importanţi prin crearea unor parteneriate în ceea ce priveşte patrimoniul şi conceptul curatorial-muzeal cu instituţii importante din România. Amintesc aici: Muzeul Naţional de Istorie, Arhivele Naţionale, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Biblioteca Naţională a României a pus la dispoziţie un spaţiu care va fi sediul administrativ al viitoarei instituţii, iar recent Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a dat un acord de principiu privind înfiinţarea noului muzeu. Echipa din minister, coordonată de secretarul de stat Liviu Brătescu, a fost în prospecţie pentru a verifica mai multe propuneri cu privire la spaţiul muzeului, iar printre clădirile pe care le avem în vedere amintesc Fortul 13 Jilava şi fosta închisoare Malmaison. Sperăm să putem primi aprobarea în şedinţa de Guvern a hotărârii de înfiinţare a Muzeului Ororilor Comunismului, astfel încât să desemnăm echipa managerială şi să putem implementa cu succes toate planurile pe care ni le-am propus la început de mandat.

AGERPRES: Domnule ministru aveţi opt luni de mandat. Ce proiecte consideraţi că poartă amprenta dumneavoastră?

Bogdan Gheorghiu: În primele mele opt luni de mandat pot să spun că am rezolvat mai multe proiecte, unele care trenau de la înaintaşii mei în funcţie, altele pe care le-am iniţiat chiar eu. Printre acestea aş enumera Muzeul Peleş, pentru care am renegociat chiria pe care statul român o plăteşte Casei Regale şi care a ajuns să fie una a decenţei şi a posibilităţii realizării de investiţii în Castelul Peleş. Am reuşit, în decembrie 2019, să aducem la masa negocierilor Casa de licitaţie Historic şi statul român reprezentat prin Ministerul Culturii şi prin Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", iniţiatoarea proiectului viitorului Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc ce se va înfiinţa la Craiova. A fost semnat un protocol de vânzare directă către viitorul Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc/ Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" Craiova a 69 de loturi din licitaţia "Manuscrise, dedicaţii şi scrisori", cuprinzând toate fondurile Eliade, Cioran şi Nae Ionescu din cadrul licitaţiei. În luna decembrie anul trecut am găsit un sediu pentru Muzeul Naţional "Brătianu". Pe 24 mai a fost deschis pentru public. Am semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind prevenirea furtului, săpăturilor clandestine, importului şi exportului ilicit de bunuri culturale. Am reluat procedura de includere a sitului Roşia Montană în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Printr-o relaţie foarte bună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, acesta va finanţa realizarea Planului Urbanistic General la Roşia Montană. Am lansat, în data de 27 martie, proiectul de finanţare ACCES Online 2020, dedicat exclusiv sectorului privat, un instrument de susţinere financiară a proiectelor culturale, care pot fi diseminate exclusiv în mediul online, în valoare de un milion de lei (270 de aplicaţii, 20 de beneficiari privaţi). Am decis să venim în sprijinul artiştilor plastici contemporani prin suplimentarea cu 2.000.000 de lei a bugetului Muzeului Naţional de Artă Contemporană, în vederea achiziţionării de obiecte de artă de la artişti contemporani.

De asemenea, am acceptat donaţia cu sarcini a imobilului înscris în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Suceava cu denumirea Casa Vârnav Liteanu. M-am implicat direct şi am parcurs cu celeritate toate procedurile pentru ca donaţia Casei Vârnav Liteanu de către moştenitorii familiei Sturza să devină realitate. Ministerul Culturii primise această intenţie de donaţie de aproape un an de zile şi nimeni în acest timp nu luase vreo măsură, nici nu contactaseră familia donatoare.

Sunt doar câteva dintre proiectele finalizate pe perioada mandatului meu şi nu aş dori să închei această enumerare fără să adaug dezbaterile la nivel de Guvern cu diverse ramuri ale sectorului cultural. Începând cu luna aprilie, la nivel de Guvern am organizat şapte dezbateri cu reprezentanţi ai artelor teatrale, ai organizatorilor de festivaluri, ai industriei muzicale, ai cinematografiei, ai artiştilor independenţi şi ai culturii scrise. Am căutat împreună soluţii pentru problemele ridicate de fiecare, probleme recente induse de pandemie care trenează de ani de zile. Încercăm să venim cu soluţii realiste care pot fi implementate şi care să nu rămână doar scrise frumos pe hârtie, plus includerea sectoarelor culturale creative în toate demersurile ministerelor de resort cu privire la protecţia socială şi la măsuri economice de reluare a activităţilor. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)