Statele estice se opun utilizării veniturilor din certificatele de poluare pentru rambursarea datoriilor COVID
Ţările membre UE din Europa de Est au respins ideea utilizării veniturilor generate de sistemul european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pentru a creşte bugetul comunitar, în contextul în care liderii UE s-au reunit vineri pentru a discuta cum vor plăti pentru relansarea economiei după pandemia de coronavirus, susţin surse consultate de Reuters.
Reuniunea în sistem de videoconferinţa a Consiliului European se concentrează în principal pe bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, în valoare de aproximativ 1.100 miliarde de euro, la care se adaugă şi proiectul unui plan de relansare în valoare de 750 miliarde de euro conceput de Comisia Europeană.
Dacă proiectul Executivului comunitar va fi aprobat va trebui să fie pus la punct şi modul în care vor fi rambursate datoriile. Comisia Europeană a propus strângerea de noi fonduri la bugetul Uniunii Europene, inclusiv utilizarea sistemului european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pentru a strânge o sumă suplimentară de 10 miliarde de euro.
Însă această propunere s-a lovit de opoziţia statelor membre din Europa de Est, care vor să păstreze veniturile generate de sistemul ETS. Potrivit surselor diplomatice citate de Reuters, Polonia, Cehia, Lituania, Estonia şi Bulgaria se opun acestei idei.
"Extinderea veniturilor generate de ETS este inacceptabilă pentru noi deoarece ne-ar costa prea mult", a spus un diplomat european de rang înalt din una din ţările estice.
Sistemul european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pune un preţ pe poluare pentru că forţează centralele electrice şi uzinele să cumpere certificate cu care să îşi acopere emisiile poluante. Veniturile realizate din vânzarea de certificate de poluare, care în 2019 s-au ridicat la 14,6 miliarde euro, merg în prezent spre bugetele naţionale.
Comisia Europeană a propus ca, începând din 2021, ţările membre să păstreze aceleaşi venituri realizate de sistemul ETS ca şi în ultimii ani, dar veniturile suplimentare, ce vor apărea ca urmare a extinderii sistemului ETS şi la industria de shipping, să meargă la bugetul UE.
Un alt diplomat european din Europa de Est a apreciat că utilizarea veniturilor din sistemul ETS ar pune o povară disproporţionată asupra statelor membre sărace.
În schimb, susţinătorii ideii utilizării veniturilor din sistemul ETS subliniază că această propunere, alături de ideea Comisiei de a taxa plasticul nereciclabil pentru a aduce noi venituri la bugetul UE, ar putea fi implementate mai rapid decât alte propuneri, precum taxa impusă companiilor digitale şi introducerea unei taxe pe CO2 la produsele importate în UE.
Disputele cu privire la veniturile din certificatele de poluare reflectă o diviziune mai amplă între statele occidentale, precum Germania, Franţa şi Olanda, care vor să pună la punct o revenire economică "verde" din pandemie, în timp ce ţările din est sunt preocupate de obiectivele costisitoare în domeniul climei.
"Refuzăm să punem Pactul Verde deasupra revenirii", a declarat un oficial guvernamental dintr-o ţară estică, referindu-se la principalul program al UE destinat reducerii emisiilor poluante la zero până în 2050. "Nu există un Pact Verde fără o revenire", a adăugat oficialul citat de Reuters. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Kristalina Georgieva (FMI): Orice încetinire a creșterii impulsionate de AI trebuie evaluată la adoptarea măsurile anti-inflație
Băncile centrale din întreaga lume vor trebui să ia în considerare orice încetinire a creșterii determinate de AI când evaluează primii pași în lupta lor pentru contracararea inflației, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite Reuters. Temerile privind
Reuters: Fostul guvernator al băncii centrale, Pablo Hernandez de Cos, nominalizat de Spania la conducerea Băncii Centrale Europene
Guvernul spaniol a anunțat vineri că l-a propus pe fostul guvernator al băncii centrale, Pablo Hernandez de Cos, drept candidat pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), conform unei scrisori consultate de Reuters. 'Sunt încrezător că Pablo ar arăta aceeași mână sigură și aceeași
SUA: Rata șomajului a scăzut la 4,1% în octombrie
Economia americană a majorat neașteptat numărul locurilor de muncă create în octombrie, în timp ce rata șomajului a scăzut la 4,1%, reducând șansele unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală a SUA (Fed), transmit AP și Reuters. Departamentul Muncii a informat vineri că luna trecută numărul locurilor de muncă create de către
Franța: Ministerul Agriculturii a revizuit în creștere previziunile privind producția de vin în 2026
Ministerul Agriculturii din Franța a revizuit în creștere estimările privind producția de vin a țării din 2026, pe fondul randamentelor peste așteptări din unele regiuni majore, deși se mențin problemele legate de recoltă, în urma reducerii suprafețelor podgoriilor, a secetei severe și a căldurii extreme, transmite Reuters. Valul de căldură de la f
Eurostat: Bulgaria, Grecia, Ungaria și România au avut cele mai mici salarii medii anuale ajustate din UE, în 2025
Salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din Uniunea Europeană a fost anul trecut de 41.500 euro, reflectând o creștere de 4,3% față de nivelul din 2024, de 39.800 euro, conform datelor publicate vineri de Oficiul European pentru Statisti
Eurostat: România, printre țările UE cele mai scăzute cheltuieli cu protecția socială ca procent din PIB, în 2025
Cheltuielile totale cu protecția socială în Uniunea Europeană au ajuns anul trecut la 5.183 miliarde de euro, în creștere cu 4,9% comparativ cu 2024, potrivit datelor publicate vineri de de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Eurostat: Germania și România, cel mai semnificativ declin din UE al vânzărilor cu amănuntul, în septembrie
Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 0,6% în Uniunea Europeană și cu 0,7% în zona euro, în septembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în ambele zone, conform datelor publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). În rândul statelor
Tesla ar putea renunța anul viitor la producția Cybertruck în Texas
Tesla intenționează să renunțe până la mijlocul anului viitor la producerea camionetei Cybertruck la uzina din Texas, SUA, pentru a se concentra pe majorarea producției Cybercab-ului, un vehicul fără pedale sau volan conceput special pentru servicii de taxi fără șofer, a anunțat vineri șeful directorul general Elon Musk, într-o postare pe platforma X, tra
Europa: Industria solicită modificarea reformei schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru evitarea închiderii fabricilor
Peste 100 de mari companii europene au avertizat că propusele reforme ale schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar putea majora semnificativ costurile pentru industriile mari consumatoare de energie înainte ca ele să aibă resursele necesare pentru decarbonizare, ceea ce amenință investițiile și producția pe continent, transmite Reuters.
China a prelungit până în 2031 taxele vamale pentru alcoolul propilic din SUA, folosit la baterii
Ministerul Comerțului din China a anunțat că va prelungi timp de cinci ani, până în noiembrie 2031, tarifele aplicate importurilor din Statele Unite de alcool propilic - cunoscut și ca n-propanol -, o substanță chimică esențială pentru ambalaje alimentare sau baterii de litiu, relatează vineri EFE. Într-un comunicat publicat
BTA: 26 de companii bulgare, printre cele mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (Coface)
Un total de 26 de companii bulgare sunt printre cele mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (CEE) în 2025, plasând Bulgaria pe locul cinci în regiune după numărul de companii incluse în clasament, conform celei de-a 18-a ediții a studiului CEE Top 500, realizat de societatea de asigurări de credite Coface. Principalele concluzii ale raportului au
Aurul revine peste pragul de 4.100 de dolari după alegerile din SUA (analiză)
Aurul revine peste pragul de 4.100 de dolari după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, în condițiile în care băncile centrale continuă să își majoreze rezervele, iar cererea pentru metalul galben a ajuns la 3.881 de tone în primele nouă luni ale anului, aproape de nivelul record din aceeași perioadă din 2025, arată o analiză de specialitate,
China solicită UE evaluarea impactului noilor taxe privind coletele cu valori mici
Ministerul Comerțului din China a anunțat joi că este foarte preocupat de noile măsuri ale Uniunii Europene privind coletele cu valori mici importate și a cerut blocului comunitar o evaluare atentă a impactului lor, transmite Reuters. Comerțul electronic transfrontalier oferă consumatorilor și companiilor mai multe alegeri, a precizat Minister
Platforma europeană de proiectare a cipurilor va mobiliza investiții de 525 de milioane euro (Comisia Europeană)
Platforma europeană de proiectare a cipurilor - eurocdp.eu - va mobiliza investiții în valoare de 525 de milioane euro pentru a stimula o nouă generație de întreprinderi europene de proiectare a cipurilor, a anunțat Comisia Europeană. Proiectul, o inițiativă-cheie în temeiul Actului UE privind cipurile, a fost lansat miercuri
Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale, în septembrie
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut în septembrie cu 2,6% în Uniunea Europeană și cu 2,5% în zona euro, comparativ cu luna precedentă, când avansul a fost de 1,9%, respectiv 2%, iar Bulgaria, Lituania, Grecia, Spania, Danemarca, Italia, Suedia, România și Croația au înregistrat cele mai mari creșteri ale












