Consecinţele socio-economice ale pandemiei sunt şi probabil vor continua să fie distribuite in mod diferenţiat la nivel regional în România, datorită unor eterogenităţi semnificative a volumului de investiţii şi nivelului de productivitate a muncii, precum şi a diferitelor modele de specializare între regiuni, susţine Leonardo Badea, viceguvernator în cadrul BNR.

"Aceasta implică un risc substanţial de extindere a disparităţilor regionale în România, între capitala şi restul regiunilor sau între zonele urbane şi rurale. Îmbinată cu riscul încetinirii sau chiar a inversării temporare a procesului de convergenţă economică spre media UE, situaţia actuală necesită răspunsuri politice specifice. Având în vedere toate acestea, devine de maximă importanţă colaborarea în cadrul unui parteneriat cât mai larg care să includă instituţiile fundamentale ale statului si pe cele reprezentative ale mediului de afaceri, şi care sa permită identificarea soluţiilor adaptate fiecărui sector al economiei locale, pentru a depăşi abordările care oferă soluţii generale, unilaterale, fără a se face corelaţia necesară între nevoi si resurse, ceea ce ar putea produce dezechilibre macroeconomice majore în viitor", a menţionat Leonardo Badea, într-o analiză transmisă AGERPRES.

El a subliniat că un succes în acest demers va contribui la recâştigarea încrederii tuturor categoriilor de participanţi în economie, ceea ce se va dovedi cu siguranţă cel puţin la fel de important şi eficient ca şi stimulii financiari, pentru că va contribui la readucerea pe făgaş a consumului şi investiţiilor, implicit stimulând creşterea economică mai rapidă şi mai echilibrată decât ar putea să o facă doar injecţiile de bani (din elicopter sau nu).

Totodată, Leonardo Badea susţine că situaţia actuală determinată de criza pandemică COVID-19 a generat o afectare gravă a economiei, simultană pe partea cererii şi a ofertei. De aceea este necesar un răspuns de amploare aproape fără precedent (pe timp de pace) al guvernelor, care trebuie să abordeze problemele induse de pandemie pentru a preveni intrarea economiei în colaps, creşterea preţurilor, sărăcirea populaţiei şi accentuarea inegalităţilor sociale.

Din această perspectivă, efortul autorităţilor se canalizează, pe de o parte pe necesitatea vitală de operaţionalizare rapidă a programelor de susţinere a economiei şi acordarea de sprijin agenţilor economici, iar pe de alta parte pe nevoia de a asigura resursele de finanţare a acestor măsuri de la nivelul bugetului de stat.

"În acest context, pentru a avea resurse interne de combatere a efectelor crizei şi stimulare a creşterii economice pe termen mediu, reformarea sistemului fiscal este crucială. Ar trebui să aibă prioritate regândirea taxelor pe avere şi combaterea (în cadrul unui efort conjugat la nivel global) practicii de evitare a impozitării prin domiciliere fiscală în jurisdicţii cu fiscalitate redusă (paradisuri fiscale). Pe cât posibil instrumentele de taxare a muncii şi a consumului ar trebui să fie trecute în planul secund. Probabil că în anii următori, pe plan european şi internaţional, presiunile pentru accentuarea măsurilor de redistribuire a avuţiei şi bunăstării în scopul reducerii inegalităţilor, prin revizuirea în acest scop a sistemului fiscal, vor fi din ce în ce mai accentuate", a susţine Leonardo Badea.

Viceguvernatorul BNR consideră că, din perspectivă monetară, dacă pe partea ofertei de bunuri şi servicii de bază furnizarea acestora este asigurată, atunci riscurile de inflaţie vor fi probabil reduse.

"Deşi măsurile de prudenţă sanitară şi distanţare socială ce vor fi aplicate în continuare implică cheltuieli mai mari şi eficienţă mai scăzută a activităţii pentru o serie de companii, probabil că într-o primă fază antreprenorii vor pune pe primul plan reluarea activităţii şi salvarea afacerii, profitul venind abia pe planul secund. De aceea este de aşteptat ca, acolo unde este posibil, aceste costuri să fie preluate prin diminuarea marjei de profit şi doar o parte mai mică să fie transmisă în preţul final al bunurilor şi serviciilor", a mai spus viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, băncile centrale, acum la fel ca oricând, pe timp de criză sau de dezvoltare economică, continuă să joace un rol cheie. Noua normalitate pe care băncile centrale din economiile dezvoltate o traversează deja de mai bine de 10 ani (ulterior declanşării crizei financiare globale) implică folosirea, în funcţie de necesităţi, şi a instrumentelor neconvenţionale de politică monetară, care stabilesc diverse canale de injectare a lichidităţii în economie.

Viceguvernatorul BNR crede că, în conjunctura economică actuală, sprijinirea ofertei şi a cererii de bunuri şi servicii de bază va necesita o extindere a ofertei de bani. De aceea băncile centrale trebuie să-si diversifice în continuare panoplia instrumentelor de politică monetară. În paralel, pe parcursul acestui proces, sistemul bancar trebuie monitorizat continuu pentru a asigura funcţionarea corectă şi menţinerea robusteţii acestuia.

"Aşa cum în prezent este necesară o anumită flexibilitate pentru debitori, pe cale de consecinţă abordarea flexibilă este necesară şi în cazul instituţiilor de credit atunci când acestea sunt evaluate de autorităţile de supraveghere. Din fericire, sistemul bancar, pe ansamblu, a intrat în această criză cu un nivel confortabil al rezervelor de capital şi lichiditate, mult mai ridicat prin comparaţie cu situaţia anilor 2006-2007 dinaintea crizei financiare globale", a mai spus Leonardo Badea.

În opinia sa, este important ca toţi participanţii în economie să fie conştienţi că instrumentele de politica monetară, cu atât mai mult cele neconvenţionale, deşi sunt necesare şi eficiente atunci când sunt utilizate adecvat, nu constituie un panaceu al rezolvării tuturor problemelor economice.

"Aplicarea acestora depinde de foarte multe constrângeri existente la nivelul economiei în funcţie de dimensiune, structură, grad de dezvoltare tehnologică şi complexitate, deschidere faţă de exterior şi integrare regională, competitivitate externă, poziţionarea în cadrul relaţiilor comerciale internaţionale, amploarea capitalului autohton, circulaţia monetară, natura şi mecanismele sistemului de plăţi, rezervele disponibile (de orice fel), alcătuirea socială, nivelul de educaţie financiară, gradul de intermediere şi incluziune etc. Practic instrumentele de politică monetară acţionează asupra unui organism extrem de complex, a cărui funcţionare depinde de enorm de multe variabile şi caracteristici (inclusiv comportamentale), de aceea eficacitatea acestora variază de la o economie la alta şi de la un moment de timp la altul, calibrarea lor fiind extrem de delicată", arată oficialul BNR.

Leonardo Badea susţine că politicile publice care pot contribui la relansarea economică nu se limitează la domeniul fiscal-bugetar şi monetar. "De exemplu, un aport la finanţarea economiei reale o are şi sectorul financiar nebancar, prin fondurile de investiţii şi de pensii precum şi prin societăţile de asigurare. Acestea din urmă pot contribui mai mult la gestionarea adecvată a riscurilor de către mediul de afaceri, în viitor (pentru că în domeniul asigurărilor este inadecvat să existe acţiuni noi retroactive, acolo unde evenimentele sunt deja produse şi riscurile/pierderile sunt certe atât din punct de vedere etic dar si actuarial), prin produse şi mecanisme de asigurare adaptate nevoilor companiilor în noua economie, cu respectarea principiilor de prudenţă, solvabilitate, lichiditate şi viabilitate specifice acestui sector (inclusiv conform cadrului european de reglementare Solvency II)", a mai spus acesta.

Totodată, contribuţia şi suportul comunităţii europene la relansarea economiilor naţionale din spaţiul UE sunt la fel de importante ca şi acţiunile guvernelor naţionale. Sprijinul financiar alocat prin bugetul şi mecanismele comunitare se adaugă efortului financiar al guvernelor statelor membre şi compensează diferenţele mari dintre state în ceea ce priveşte capacitatea de stimulare a economiei ca urmare a decalajului de spaţiu fiscal al bugetelor naţionale.

"Aşa cum am mai afirmat momentul actual este un test important pentru manifestarea solidarităţii Europene şi a celei internaţionale. Au existat în perioada acută a crizei pandemice momente emoţionante de solidaritate spre exemplu Franţa a donat un milion de măşti, Germania a livrat 7 tone de echipamente medicale inclusiv ventilatoare şi măşti anestezice, Polonia, România şi Germania au trimis echipe de medici specialişti, Cehia a livrat costume de protecţie şi aparate de ventilaţie pentru Italia iar Austria, Germania şi Luxemburg au internat şi tratat pacienţi din Italia şi Franţa", afirmă oficialul BNR.

În opinia sa, în acest moment de start al refacerii economiei, un nou gest de solidaritate ar însemna prioritizarea folosirii fondurilor europene de către ţările cu situaţii economice complicate. La nivelul UE avem o unitate în diversitate, iar în situaţia actuală este crucial să facem această prioritizare pentru a nu permite adâncirea abruptă a decalajelor economice existente între statele membre.

Totodată, oficialul BNR a subliniat că pachetele financiare prezentate până în acest moment de instituţiile europene pentru sprijinirea statelor membre au amploarea şi adresabilitatea necesare. Astfel, pe 27 mai Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea pentru planul de recuperare, inclusiv un buget UE revizuit pentru perioada 2021-2027 de 1,1 trilioane de euro şi o consolidare temporară de 750 de miliarde de euro (programul Next Generation EU). Acestea se adaugă celor trei plase de siguranţă de 540 miliarde de euro deja instituite de UE pentru a sprijini companiile, salariaţii şi instituţiile administrative din spaţiul comunitar.

"În total efortul financiar al UE pentru reconstrucţia post-pandemică se ridică la circa 2,4 trilioane de euro. României îi sunt alocate peste 71 de miliarde de euro, circa 40 de miliarde în cadrul bugetului multianual şi aproximativ 31,2 miliarde de euro ca parte a programului de consolidare temporară. Dintre acestea cea mai mare pondere o reprezintă finanţări nerambursabile. România trebuie să facă o prioritate majoră din absorbţia şi utilizarea eficientă a acestor finanţări, pentru susţinerea şi dezvoltarea economiei locale, aşa cum este de aşteptat că vor proceda toate celelalte state membre", a mai spus viceguvernatorul BNR. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)