Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi, că epidemia de COVID-19 a scos în evidenţă o serie de "tare" ale sistemului de sănătate şi a adăugat că, în următoarea perioadă, investiţiile în domeniu reprezintă "o prioritate" pentru Guvern.

"Este clar că şi înainte de această epidemie, dar, mai ales, după această epidemie va trebui să ne gândim cu foarte mare atenţie şi grijă la sistemul de sănătate din România. Această epidemie a scos în evidenţă o serie de lucruri care nu funcţionează, o serie de lucruri care trebuie îndreptate, o serie de tare de sistem şi, mai ales, o tratare, o lungă perioadă de timp, a sistemului de sănătate mai mult ca o Cenuşăreasă ", a susţinut Orban, la dezbaterea online "Resetarea sistemului de sănătate: de la experienţa din criza COVID, la reformă şi modernizare", organizată de CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ARPIM.

Potrivit prim-ministrului, infrastructura spitalicească este una veche şi care creează "extrem de multe" probleme, fiind promovate "foarte puţine" investiţii noi.

El a completat că sistemul de sănătate de subfinanţat cronic. "Realitatea este că sistemul de sănătate se bazează pe contribuţiile care sunt plătite de un număr restrâns de cetăţeni români, există foarte multe categorii de scutelnici, de oameni care, deşi beneficiază de serviciile de sănătate, nu participă la finanţarea sistemului de sănătate", a explicat Orban.

În al treilea rând, el a arătat că nivelul de digitalizare în sănătate este unul "extrem de înapoiat".

"Aplicaţiile - şi alea care au fost puse în funcţiune nu merg, cardul de sănătate, se ştie foarte clar este aproape în colaps, sistemul digital pentru cardul de sănătate, nivelul de digitalizare în sănătate este unul extrem de înapoiat, iar noi, acum, ne-am confruntat cu nevoia de digitalizare pe toate bazele de date pe care a trebuit să le administrăm extrem de scurt, necesitatea transmiterii informaţiei într-un sistem extrem de rapid şi aici lucrurile trebuie schimbate rapid", a afirmat Orban.

Şeful Executivului a subliniat că şi în ceea ce priveşte politica medicamentului Guvernul va trebui să intervină "foarte serios" în perioada următoare.

"Menţinerea acestui sistem de clawback fără o regândire a lui a dus, practic, la dispariţia de pe piaţa românească a sute, poate chiar mii de medicamente, din cauza faptului că este pusă în spinarea mediului privat suportarea acestei taxe de clawback care, în mare parte, se datorează, pe de-o parte, menţinerii unui plafon pentru medicamente decontate şi gratuite care nu este conform cu consumul şi, pe de altă parte, unui dezechilibru în ceea ce priveşte raportul între inovative şi generice şi, de asemenea, altor factori care au determinat situaţia de astăzi", a spus Ludovic Orban.

Premierul a punctat şi necesitatea adoptării unor măsuri privind managementul spitalicesc.

"Procedurile este clar că, deşi ele teoretic există, nu sunt cunoscute, nu a existat niciun for de implementare a lor, managementul spitalicesc în cea mai mare parte este un management fără pregătirea necesară, care nu are autoritatea pentru impunerea tuturor regulilor în spitale şi care permite, practic, un sistem policentric de autoritate la nivelul siptalelor", a declarat el.

Conform lui Orban, în perioada următoare va fi regândită politica în privinţa funcţionării structurilor suport ale sistemului de sănătate.

"Va trebui, şi aici, domnul ministru al Sănătăţii, evident, va gândi, în perioada următoare, alături de specialişti, nişte modernizări în sistem chiar plecând de la Ministerul Sănătăţii, INSP, Agenţia Medicamentului şi pentru Dispozitive Medicale, Direcţiile de sănătate publică. Au nevoie de o schimbare de mentalitate şi de o modernizare cât mai rapidă, pentru a face faţă nevoilor sistemului medical, mai ales că obiectivul fundamental este o creştere a calităţii serviciilor care sunt oferite către cetăţeni", a transmis prim-ministrul.

El a evidenţiat că, în următoarea perioadă, investiţiile în sănătate reprezintă "o prioritate" pentru Guvern, alături de investiţii în infrastructura de transport, infrastructura energetică, investiţiile în educaţie şi investiţiile în comunicaţii şi în cercetare-dezvoltare. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)