Vicepreşedinţii USR Cristian Seidler şi Claudiu Năsui au anunţat joi lansarea în dezbatere publică a propunerii "revenire@muncă" care are ca scop încurajarea muncii şi a reluării treptate a activităţilor economice până la nivelul de dinainte de declanşarea crizei economice şi de sănătate publică create de epidemia de COVID-19.

Deputatul Cristian Seidler a precizat, într-o conferinţă de presă, că este vorba despre un instrument de prevenire a riscului de şomaj în contextul pandemiei COVID-19, "care a lăsat sechele inclusiv în economie şi expune o mulţime de oameni la riscul pierderii locurilor de muncă".

"Nu este o problemă tipic românească, este o problemă europeană, Comisia Europeană încearcă să răspundă la această provocare. (...) Filozofia programului nostru este următoarea: pentru cât lucrează angajatul, este plătit de angajatorul său, iar diferenţa până la sută la sută din norma sa este suportată de stat prin ajutor financiar direct, dar şi prin împrumuturi. Acum am plafonat acest ajutor la 66% din salariul de bază al angajatului, presupunând şi un prag minim de 20% din norma de bază pe care angajatorul are să i-o dea ca activitate lucrativă", a spus Seidler, care este membru al Comisiei de muncă al Camerei Deputaţilor.

Propunerea USR cuprinde trei obiective principale în scopul păstrării locurilor de muncă şi încurajării revenirii la activitatea economică la un nivel cât mai apropiat de cel de dinainte de criza de sănătate publică: ajutor financiar nerambursabil şi împrumuturi pentru susţinerea plăţii salariilor, modificări în legislaţia muncii cu caracter temporar, unele cu caracter definitiv, privind debirocratizarea şi flexibilizarea acesteia, precum şi schimbarea atitudinii statului faţă de contribuabil - persoane fizice şi juridice, angajat şi angajator.

Potrivit propunerii, angajatorii ar trebui sa aibă acces la ajutoare financiare în vederea păstrării locurilor de muncă şi prevenirii incidenţei şomajului, în următoarele condiţii: pe o perioadă de 1-7 luni, adică până la finalul anului 2020; pentru o parte sau pentru întreg personalul angajat la data de 1 martie 2020; pentru sume de până la 66% din valoarea salariilor brute fără condiţia păstrării locurilor de muncă după această perioadă de incertitudine economică.

Ajutorul financiar pentru perioada de revenire la muncă, cea în care se presupune că angajatul lucrează cel puţin 20% din norma sa contractuală, trebuie sa fie de până la 66% din salariul de bază, angajatorul urmând să primească jumătate din această sumă ca ajutor financiar direct, iar cealaltă jumătate sub formă de împrumut.

Astfel, statul ar putea suporta, pe o perioadă de 1-7 luni, până la 66% din salariul de bază al unui angajat care revine la muncă. La această sumă s-ar adăuga venitul salarial aferent muncii efectiv prestate de minim 20% din norma sa de bază, angajatului fiindu-i asigurat un venit de cel puţin 86% din
salariul de bază.

În situaţia în care activitatea angajatului, la solicitarea angajatorului, ar depăşi 34% din norma sa contractuală de bază, suportul statului s-ar limita până la valoarea cumulată maximă de 100% din salariul de bază. Aşadar, solicitările lunare de ajutor financiar pot varia pe parcursul celor 7 luni, scăzând în mod previzibil procentual dinspre pragul maximal de 66% spre unul estimat la 25% (prezumând preponderenţa contractelor cu normă întreagă, de 8 ore/zi şi o revenire spre această limită superioară a duratei timpului de lucru în trepte de câte 2 ore/zi), se arată în propunerea USR.

Plata către angajaţi a sumelor aferente ajutorului financiar s-ar face sub forma unei indemnizaţii brute, evidenţiate ca atare în documentele contabile, dar şi pe fluturaşul de salariu distribuit angajaţilor.

Contribuţia asiguratorie pentru muncă (2,25% din venitul brut) ar urma să fie suportată în continuare de către angajator pentru venitul brut total indiferent de sursa de finanţare a acestuia: fondurile angajatorului şi/sau ajutorul financiar pentru "revenire@muncă".

Cristian Seidler a spus că beneficiarii s-ar înscrie în trei scenarii, iar impactul bugetar pentru o durată de 7 luni variază între 1,56 miliarde de lei şi 5,97 miliarde de lei, la care se adaugă o sumă echivalentă a împrumuturilor pe care statul ar urma să le încaseze în viitorul apropiat.

"În scenariul 1 ar putea beneficia de acest program un număr de 550.000 de angajaţi, în situaţia în care luăm în considerare toţi angajaţii care în 14 mai, în ultima zi a stării de urgenţă, se aflau în şomaj tehnic. În scenariul doi luăm în calcul 1.118.000 de angajaţi - număr raportat oficial de Ministerul Muncii, totalul celor care s-au aflat pentru o perioadă cel puţin în şomaj tehnic pe perioada stării de urgenţ. În scenariul al treilea am presupus, din discuţia cu mediul de afaceri, că există angajatori care în perioada stării de urgenţă, deşi le-a fost greu, nu au apelat la sprijinul statului, dar această bulă de energie este pe epuizate şi nu reuşesc să-şi menţină angajaţii în totalitate", a explicat Seidler.

Debirocratizarea telemuncii este un alt aspect cuprins în pachetul de măsuri.

"Avem o lege ruşinoasă care impune o birocraţie excesivă, 10 puncte într-un act adiţional, vreo 12 situaţii în care ca angajator ai putea fi amendat dacă nu ai respectat tot felul de chichiţe birocratice şi absolut ne-necesare şi care pun piedică telemuncii. Şi inclusiv în Codul Muncii sunt necesare câteva schimbări pentru a flexibiliza posibilitatea aceasta de a modifica normele de lucru după cum este necesar, după cum o cere activitatea economică", a adăugat Cristian Seidler.

Deputatul Claudiu Năsui a precizat, la rândul său, că "ideea este ca statul să nu ia cu o mână şi să dea sau să împrumute cu alta, ci să lase banii acolo, să încurajeze munca".

"Pe bucata aceasta de timp este important să dăm mediului privat capacitatea să suporte şocul care a venit în urma măsurilor de prevenţie, care au fost practic necesare din punct de vedere al sănătăţii, precum şi din schimbarea structurii cererii. (...) Propunerea aceasta ajută ca oamenii să nu aibă un şoc asupra salariului, chiar dacă le scade norma de muncă", a spus Năsui.

Acest pachet de măsuri, aprobat de conducerea USR, se va reflecta şi într-o propunere legislativă de modificare a Codului Muncii, a telemuncii, a legislaţiei în materie de securitate şi sănătate în muncă, introducând mijloacele electronice. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)