Pandemia de COVID-19 este un "teren fertil" pentru distribuirea de conţinut antisemit în mediul virtual, potrivit unui raport despre antisemitismul în România al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR-EW).

Institutul "Elie Wiesel" precizează într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES, că a făcut un inventar al manifestărilor antisemite şi a celor care lezează memoria victimelor Holocaustului petrecute în perioada 2019 - aprilie 2020.

"Institutul 'Elie Wiesel' observă cu îngrijorare dinamica manifestărilor de ură din mediul online de limba română îndreptate împotriva evreilor. Astfel, în mediul online şi cu precădere pe Facebook, mesajele antisemite şi negaţioniste capătă forme virulente şi duc la formarea unor adevărate comunităţi ale urii. Necesitatea combaterii discursul instigator la ură în mediul online se conturează a fi o provocare majoră. Se practică un discurs critic faţă de orice tip de minoritate (cu precădere minorităţile etnice şi sexuale), eurosceptic şi anti globalist. Naraţiunile antisemite nu reprezintă subiectul exclusiv. Marea majoritate a materialelor cu caracter antisemit au un conţinut de tip conspiraţionist", menţionează sursa citată.

Printre concluziile raportului se numără şi aceea că, în ultimele luni, în contextul pandemiei provocate de virusul COVID-19, au apărut articole care susţin că în spatele crizei sanitare se află evreii sau statul Israel. Majoritatea informaţiilor transmise în astfel de articole accentuează ideea că evreii ar profita de criza apărută, retorică care "îmbină antisemitismul economic cu mitul ţapului ispăşitor", informează INSHR-EW.

"Facebook găzduieşte o serie de comunităţi în interiorul cărora există o dinamică extrem de bogată a conţinuturilor cu caracter antisemit. Eforturile administratorilor reţelei de a elimina conţinutul de acest fel este însă zădărnicită de formule de camuflare a conţinutului prin alterarea unor cuvinte, prin folosirea unor simboluri sau coduri. Aceştia reclamă încălcarea libertăţii de expresie şi construiesc teorii ale conspiraţiei prin care susţin că Facebook este controlată de evrei", relevă sursa citată.

Potrivit acesteia, caracterul antisemit este dat cu precădere de context; de multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comunitatea evreiască sau membrii acesteia stârnesc "comentarii licenţioase sau explicit antisemite".

Gradul de a acceptare al evreilor în societatea românească este ceva mai bun, în comparaţie cu maghiarii sau romii, dar studiul realizat de INSHR-EW arată totuşi că există un antisemitism potenţial (latent) în anumite zone ale societăţii româneşti.

Actele de vandalism îndreptate împotriva locurilor şi simbolurilor evreieşti sunt rare, dar felul în care autorităţile cercetează astfel de situaţii "nu contribuie la sentimentul de siguranţă" de care are nevoie comunitatea evreiască. Anchetele poliţieneşti descoperă deseori cauze naturale ale actelor de vandalism ori vinovaţi minori, care nu pot fi traşi la răspundere, menţionează INSHR-EW.

Conform sursei citate, declaraţii publice ale unor reprezentanţi din administraţie, atât la nivel local, cât şi din administraţia centrală, au dus la "exacerbarea stereotipurilor antisemite, negarea, relativizarea şi trivializarea Holocaustului"; cu diverse prilejuri, demnitari ai statului român au făcut declaraţii vădit antisemite.

Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale a avut parte de mesaje care "au încercat, într-un mod trivial şi nejustificat, să atribuie simbolistica nazistă unuia dintre candidaţi". La această imagine au contribuit jurnalişti sau formatori de opinie (actualul şef de stat, candidat la acea vreme, a fost ţinta predilectă a atacurilor, fiind portretizat ca un continuator al politicilor naziste), precizează INSHR-EW.

Potrivit acestuia, administraţia locală "tergiversează în mod nepermis" schimbarea denumirilor pentru străzile care poartă nume de criminali de război sau eliminarea monumentelor de for public dedicate unor astfel de persoane. Această atitudine se face deseori "ignorând cu bună ştiinţă legislaţia românească" din prezent, care interzice explicit ca unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război să le fie acordate nume de străzi sau alte locuri publice.

"Anchetele penale, în care sunt reclamate fapte precum salutul nazist, negarea Holocaustului, comercializarea de articole cu simboluri legionare şi naziste durează în mod nejustificat ani de zile şi transmit aceeaşi lipsă de interes pentru respectarea şi aplicarea legii. (...) În perioada analizată, am asistat şi la exemple de negare a Holocaustului mascate sub pretextul civismului. Astfel, demersurile INSHR-EW, abilitat de Guvern spre această iniţiativă, de edificare a unui Muzeu Naţional al Istoriei evreilor şi al Holocaustului şi de identificare a unui spaţiu pentru amenajarea muzeului, au fost însoţite de manifestări de protest din partea celor care au contestat în instanţă hotărârea", se arată în comunicat. AGERPRES/ (AS - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)