Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au împărţit afacerile în patru categorii, respectiv servicii esenţiale, marii câştigători, perdanţi şi supravieţuitori, printre marii câştigători numărându-se companiile din e-commerce, comunicaţii video, platforme cloud, telemedicină, susţin reprezentanţii PwC România.

"Din categoria serviciilor esenţiale fac parte sectoarele farmaceutic, de alimentaţie, de sănătate, telecomunicaţii şi utilităţi. Marii câştigători, cei pentru care criza curentă a reprezentat o creştere a cererii pe piaţă, sunt, de exemplu, companiile care îşi desfăşoară activitatea în e-commerce, comunicaţii video, platforme cloud sau telemedicină. Perdanţii evidenţi ai şocului sunt entităţile economice din sfera de turism, divertisment, retail tradiţional sau restaurante. Supravieţuitorii, adică acele sectoare care ar putea 'scăpa' mai puţin atinse de criză ar putea fi companiile din sfera serviciilor financiare, sectorul imobiliar, retail-ul online, fashion sau media", se menţionează într-un articol scris de Sorin Petre, Partener PwC România, şi Ileana Guţu, Senior Manager PWC România.

Totodată, activele din 'real estate' sunt afectate diferit, în funcţie de zona în care operează afacerea, dar şi de regiunea deservită. Astfel, anumite active operaţionale (cum ar fi hoteluri sau aeroporturi) resimt cel mai acut impactul iniţial şi este de aşteptat să vadă o scădere rapidă a valorii pe măsura răspândirii virusului. "Altele ar putea fi afectate dar în timp, pe parcursul unei perioade mai îndelungate - avem în vedere aici, de exemplu, zona de office, logistică, retail. În cele din urmă, există un impact potenţial pentru majoritatea sectoarelor dacă luăm în considerare scenarii extreme de evoluţie a pandemiei", se mai precizează în articolul PwC România.

"Pentru un număr semnificativ de sectoare, însă, este clar că această criză medicală a condus la o scădere pe termen scurt a performanţei financiare care se va menţine, cel mai probabil, în decursul următoarelor luni. Există riscul ca declinul observat pe termen scurt să se transforme într-un impact asupra afacerilor pe termen mediu şi lung. Având în vedere că valoarea unei afaceri este, în primul rând, determinată de capacitatea ei de a genera numerar în viitor, este important să înţelegem impactul unei potenţiale recesiuni asupra proiecţiilor fluxurilor de numerar ale respectivei afaceri", mai susţin autorii articolului.

Totodată, în analiza proiecţiilor fluxurilor de numerar este recomandat să se aprecieze în ce măsură implicaţiile evenimentelor curente au fost reflectate în previziunile managementului, data la care au fost elaborate previziunile dar şi alţi factori externi, cum ar fi cursul valutar.

"Proiecţiile financiare se vor compara, când e posibil, cu informaţiile de pe piaţă şi vor trebui să reflecte o probabilitate mult mai mare a unei economii slabe pe termen scurt şi mediu. Dacă proiecţiile nu pot fi actualizate, o ultimă opţiune este aplicarea unui factor alfa asupra ratei de actualizare, astfel încât acesta să reflecte parametrii specifici companiei şi industriei. Este important de menţionat, totuşi, că ajustarea ratei de actualizare prin factorul alfa este un exerciţiu care implică propria judecată şi ar putea compensa în exces sau insuficient riscurile. În circumstanţele în care această ajustare nu poate fi evitată, specialiştii vor trebui să realizeze o analiză suplimentară pentru a aprecia rezonabilitatea impactului primei de risc asupra fluxurilor de numerar", mai susţin autorii articolului.

Pe de altă parte, diferite scenarii ale fluxurilor de numerar ar putea fi utile pentru a estima plaja valorică a potenţialelor rezultate pentru o afacere dar şi pentru a reflecta riscurile aferente. Scenariile luate în calcul ar putea fi "business as usual", scenariul unei crize pe termen scurt sau mediu, scenariul unui declin economic mai amplu şi de durată şi chiar scenariul încetării activităţii/lichidării - cu o probabilitate oricât de mică.

O atenţie sporită va fi acordată şi ipotezei referitoare la rata de creştere pe termen lung, care în esenţă reflectă aşteptări referitoare la rata inflaţiei, dar şi la creşterea economică pe termen lung. Prin urmare, ar putea fi necesară diminuarea ratei de creştere pentru a calibra această ipoteză cu alte date de intrare din calculul costului mediu ponderat al capitalului, de exemplu rata fără risc, mai susţin reprezentanţii PWC România.

Totodată, pentru afacerile din sectorul de turism sau transporturi (în care există sume mari de venituri înregistrate în avans), posibilele anulări ale rezervărilor/ rambursări vor genera deficite ale capitalului de lucru care vor trebui acoperite - ceea ce va influenţa semnificativ evaluarea.

"Declinul pe pieţele bursiere poate fi cauzat de faptul că investitorii solicită rentabilităţi mai mari pentru capitalul investit. Creează oare acest lucru necesitatea modificării modului de calcul al ratelor de actualizare sau datelor de intrare specifice, cum ar fi prima de risc pe piaţa bursieră? Pieţele bursiere au cunoscut o volatilitate, dar continuă să fie lichide, spre deosebire de piaţa pe care se tranzacţionează companii întregi. În evaluarea participaţiilor majoritare folosind metoda fluxurilor de numerar actualizate, rata de actualizare ar putea fi ajustată prin considerarea unei prime pentru lichiditatea redusă, în loc de premisa 'as if publicly traded' aplicată în mod normal. O astfel de primă ar putea fi posibilă dacă observăm fie o îngheţare a pieţei, fie o diminuare a eficienţei acesteia", mai susţin reprezentanţii PWC România. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)