Vulnerabilităţile în sistemul financiar nebancar s-au schimbat esenţial având în vedere declanşarea crizei sanitare COVID-19, astfel că incertitudinea în evoluţia economică globală reprezintă un risc pentru toate ţările şi în particular pentru cele aproximativ 550 de entităţi supravegheate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Prima ediţie pe anul 2020 a Raportul privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare a fost publicat joi. Documentul prezintă situaţia actuală şi continuă analiza riscurilor şi a potenţialelor vulnerabilităţi la adresa pieţei pensiilor private, pieţei de capital şi pieţei asigurărilor, din perspectiva stabilităţii financiare, aşa cum aceasta reiese din interpretarea indicatorilor raportaţi de entităţile supravegheate de ASF până la data de 31 martie 2020, precum şi a celor mai recente date şi informaţii disponibile cu privire la evoluţia pieţelor financiare.

"În contextul actual, obiectivul primordial al Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru anul 2020 a devenit atenuarea impactului pandemiei COVID-19 asupra stabilităţii pieţei financiare nebancare şi, implicit, protejarea consumatorilor de produse şi servicii nebancare. Pentru aceasta, au fost deja implementate mai multe măsuri, printre care: reducerea cu 25% a tuturor taxelor datorate ASF, cerinţe de guvernanţă pentru desfăşurarea reuniunilor la distanţă, posibilitatea administratorilor de fonduri de pensii private de a investi în titluri de stat un procent mai mare de 70% din valoarea activelor, prorogarea unor termene de raportare, recomandări privind transparenţa emitenţilor în relaţia cu stakeholderii, verificarea planurilor de continuitate a activităţii, precum şi emiterea unor avertizări privind riscul cibernetic", se menţionează în raport.

Din perspectiva riscurilor aferente celor trei pieţe financiare non-bancare, analiza ASF a reliefat următoarele aspecte:
riscurile aferente stabilităţii şi bunei funcţionări a fondurilor de pensii se menţin la niveluri reduse, dat fiind mecanismul de funcţionare a sistemul de pensii private de tip contribuţii definite cu garanţii (la nivelul sumei contribuţiilor), excluzând din start riscul de solvabilitate care constituie principala preocupare în cazul sistemelor de pensii bazate pe definirea beneficiilor (predominante încă în Europa atât ca număr, cât şi ca active).

"În contextul actual caracterizat de pandemia COVID-19, pentru piaţa organismelor de plasament colectiv cele mai relevante sunt riscurile investiţionale, riscul de credit şi riscul de lichiditate. În continuare, acestea sunt gestionate în general adecvat la nivelul întregii pieţe, prin diversificare şi prin respectarea politicilor de investiţii asumate prin prospectele fondurilor", se menţionează în raport.

Potrivit ASF, "complexitatea redusă a pieţei face ca, deocamdată, aceste riscuri să nu fie amplificate prin utilizarea levierului financiar, instrumentele financiare complexe (exemplu: derivate, structurate, obligaţiuni rezultate din securitizare etc.) neavând o pondere semnificativă în activele totale." În raport se precizează că pentru cea de-a doua componentă a pieţei de capital, piaţa bursieră locală, sunt relevante riscul de piaţă şi riscul de lichiditate.

Riscul de afaceri pentru piaţa asigurărilor este determinat de o potenţială scădere a volumului de prime brute subscrise şi o creştere a răscumpărărilor poliţelor în vigoare. "Cu toate acestea, majoritatea societăţilor de asigurare din România nu evaluează impactul COVID-19 ca fiind unul major asupra profilului de risc (conform consultărilor efectuate dintre ASF şi asigurători) şi a poziţiei lor financiare. Unii asigurători au efectuat teste de stres suplimentare şi analize de impact, iar impactul a fost marginal", se mai precizează în raport.

Potrivit ASF, imaginea de ansamblu ce rezultă din informaţiile şi analizele prezentate în raport evidenţiază "rezilienţa sistemului financiar nebancar, în ciuda şocurilor pe termen scurt primite în contextul crizei actuale declanşate de pandemia COVID-19." AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)