Reluarea activităţii în spaţiile de birouri necesită regândirea experienţei zilnice şi stabilirea unor proceduri clare privind desfăşurarea activităţii, companiile gestionând în acelaşi timp riscurile privind sănătatea şi siguranţa angajaţilor, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

Potrivit sursei citate, modul în care se va face revenirea la birou va fi esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, dar şi pentru încrederea pe care aceştia o au în angajator şi proprietarul clădirii în care lucrează.

"Experienţa pe care o avem în sprijinirea clienţilor din Asia ne arată că revenirea la birou şi în spaţiile comerciale în general nu este deloc simplă. Din perspectiva chiriaşilor, încurajăm ca întoarcerea la birou să fie efectuată în trei etape: planificarea revenirii, readucerea angajaţilor la birou şi, cel mai important, managementul continuu şi transformarea spaţiului de lucru", a declarat Tudor Ionescu, Head of Advisory & Transaction, Office, CBRE România.

În Bucureşti, stocul de birouri moderne este estimat la 3,27 milioane mp, un spaţiu total unde lucrează aproximativ 330.000 - 400.000 de angajaţi, conform datelor CBRE Research. Cea mai mare parte a acestor spaţii, în jur de 28%, este situată în nordul Bucureştiului, în imediata apropiere a staţiilor de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera. Circa 14% se află în CBD (zona centrală de business, în apropierea staţiile de metrou Aviatorilor şi Piaţa Victoriei) şi 13% se află în zona de centru-vest a Bucureştiului. Spre comparaţie, în Timişoara, stocul de spaţii moderne de birouri este estimat la 250.000 mp, în timp ce la Cluj-Napoca este în jur de 320.000 mp.

Potrivit datelor companiei CBRE, o revenire treptată la birou, cu noi politici şi proceduri de curăţenie şi igienizare, îi va ajuta pe angajaţi să se simtă în siguranţă. Prin urmare, o politică de eliberare a biroului la sfârşitul programului de lucru, indiferent dacă acesta este alocat cuiva sau nu, va fi esenţială. Pe termen scurt, birourile ar putea fi utilizate prin rotaţie, astfel încât activitatea la distanţă să poată fi susţinută şi aplicată de mai multe companii în viitor, acest mod de lucru putând fi folosit şi ca strategie pentru transformarea spaţiului de lucru.

"Oamenii îşi stabilesc propriile standarde ridicate pentru revenirea la birou, lucru firesc într-o situaţie de risc pentru sănătate. Fiecare aspect al vieţii de birou va fi atent examinat: drumul până la birou cu transportul public în condiţii de siguranţă, traversarea holurilor din clădire, rutina din birou, organizarea întâlnirilor, gestionarea rutinelor altă dată considerate banale, cum ar fi mersul la toaletă, pauza de cafea şi masa de prânz. O întrebare simplă, de exemplu cum îmi pot bea cafeaua la birou, va presupune o nouă rutină. Autodisciplina va avea o importanţă majoră", a adăugat Tudor Ionescu.

Reprezentanţii CBRE susţin că atât chiriaşii, cât şi proprietarii clădirilor de birouri vor trebui să acorde o atenţie sporită noilor standarde de servicii, materiale şi activităţi necesare pentru a facilita revenirea la birou. Domeniile care pot necesita extra resurse includ măsurile suplimentare de igienizare şi curăţenie, introducerea de noi proceduri de acces (de exemplu luarea temperaturii), stocuri mari de produse, cum ar fi dezinfectantele pentru mâini, şerveţelele umede, dar şi reconfigurarea mediilor de lucru şi a tehnologiei şi echipamentelor asociate, cum ar fi tehnologiile touchless (fără atingere). Totodată, mulţi chiriaşi vor alege să lucreze în schimburi sau să aibă program flexibil, astfel încât clădirea va fi funcţională o perioadă mai îndelungată de timp, prin urmare costurilor operaţionale ale clădirilor ar putea creşte.

"Administratorii clădirilor de birouri au un rol vital în păstrarea siguranţei oamenilor din clădiri, prin crearea unui mediu de lucru plăcut, dar şi sigur, ţinând sub control resursele necesare, planurile pe termen lung şi costurile de operare a clădirilor. În această etapă, accentul se pune pe servicii cum ar fi curăţenia şi igienizarea extinsă şi pe operaţiunile de construcţii, sănătatea şi siguranţa fiind o prioritate pentru chiriaşi şi proprietari. Pe termen mediu, ne aşteptăm ca focusul să fie pe noile tehnologii, precum accesul în spaţii fără atingerea obiectelor, instrumente eficiente energetic, software de întreţinere automatizată sau soluţii de securitate ale clădirii", a menţionat Luiza Moraru, Head of Property Management, CEE, CBRE.

Tehnologia poate atenua unele îngrijorări. Înainte de pandemia de COVID-19, atât chiriaşii, cât şi proprietarii, începuseră să măsoare gradul de utilizare a biroului prin intermediul unor senzori care analizează ocuparea eficientă a spaţiului. Post-COVID, aceeaşi tehnologie poate observa zonele cu trafic intens care necesită o dezinfectare profundă, locurile cu densitate ridicată de personal şi ce birouri sunt libere şi igienizate.

Conform CBRE, vom observa, de asemenea, o preferinţă pentru clădirile cu acreditări "sănătoase" privind calitatea aerului interior şi ventilaţia, deoarece aerul proaspăt reduce răspândirea germenilor prin aer. Pe termen lung, sănătatea şi bunăstarea vor juca un rol şi mai important în decizia de proiectare a clădirilor de birouri. În prezent, clădirile trebuie să respecte un nivel minim de 20% flux de aer curat, în timp ce unele depăşesc această cerinţă mergând până la 30%.

Grupul CBRE, Inc. are peste 100.000 de angajaţi (fără a include afiliaţii) şi deserveşte proprietari şi chiriaşi prin intermediul celor peste 530 de birouri (excluzând filialele) din întreaga lume. În România, CBRE oferă o gamă extinsă de servicii integrate, inclusiv administrare şi coordonare de tranzacţii şi management de proiecte, servicii de design and build, managementul proprietăţii, administrarea investiţiilor, evaluare, închiriere de proprietăţi, consultanţă strategică, vânzări de proprietăţi, servicii ipotecare şi servicii de dezvoltare. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)