Exercitarea competenţelor Ministerului Afacerilor Externe se raportează la aplicarea contractelor de muncă deja încheiate de românii care merg să lucreze în străinătate, a declarat, luni, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la audierea de către comisiile senatoriale pentru afaceri europene, pentru politică externă şi pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Audierea are ca temă modul în care MAE şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale au gestionat deplasarea unor lucrători români în străinătate în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2.

Ministrul de Externe a afirmat, în acest context, că "este foarte important ca în prealabil clauzele contractuale să fie redactate şi încheiate cu respectarea intereselor şi drepturilor lucrătorilor români".

El a prezentat un contract de acest gen încheiat de un lucrător sezonier român în Germania, contract consultat de un reprezentant al MAE.

"Acest contract este încheiat în română şi în germană, deci muncitorul are cunoştinţă în limba română despre conţinutul său. Este aplicabilă legea germană în materie. Sunt prevederi detaliate despre condiţiile de lucru. De exemplu, se vorbeşte despre o remuneraţie de 9,35 de euro pe oră pentru persoanele respective. Din informaţiile pe care le avem, rezultă că, indiferent cât lucrează, muncitorului sezonier îi este garantat salariul minim pe economie în Germania. Salariul minim pe economie în Germania, din informaţiile mele, este de 1.621 de euro, dar, în practică, media de câştig pentru un sezonier care lucrează pe un interval de timp de aproximativ 70 de zile (...) poate să ajungă până la 8.000 de euro net, iar în medie este de 4.500 de euro net", a arătat Aurescu.

Potrivit ministrului de Externe, "nu a existat niciun fel de acord care să fie încheiat între România şi Germania pentru a permite sezonierilor români să plece în Germania la muncă, pentru simplul motiv că nu este nevoie de un asemenea acord, această posibilitate decurgând din legislaţia europeană care prevede libertatea de circulaţie a forţei de muncă".

El a adăugat că, de la începutul crizei COVID-19, Ministerul de Externe a informat cetăţenii români cu privire la drepturile lor.

Totodată, MAE s-a autosesizat în mai multe cazuri legate de români ce lucrează în străinătate, a completat Bogdan Aurescu.

"Noi am acţionat chiar şi atunci când nu au existat astfel de solicitări concrete şi ne-am autosesizat în mod proactiv, făcând demersuri la nivelul autorităţilor locale centrale, pentru a verifica modul în care sunt verificate prevederile contractelor de muncă, modul în care sunt aplicate prevederile legislaţiei europene şi naţionale relevante. Avem fişe pentru fiecare caz în parte, demersurile făcute şi rezultatele acestor demersuri", a explicat ministrul.

El a menţionat 14 cazuri recente, 13 din Germania şi unul din Olanda. În Germania, a spus Aurescu, dintre cele 13 cazuri, opt au fost autosesizări.

"În cele mai multe cazuri, ambasadele României la Berlin şi Haga, respectiv consulatele generale ale României la Bonn, Stuttgart şi Munchen s-au autosesizat ca urmare a informaţiilor sesizate în mass-media, au întreprins de urgenţă demersuri pe lângă autorităţile germane federale şi locale pentru a verifica dacă cele semnalate se confirmă şi pentru a solicita, după caz, autorităţilor locale (...) să se sesizeze", a afirmat ministrul de Externe.

Bogdan Aurescu a susţinut că în toate situaţiile de acest gen "s-a reacţionat extrem de prompt şi s-au folosit absolut toate pârghiile la nivel local". AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu, imagine: TVR, redactare video: Marilena Gheorghiţă, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Anda Badea)