Cele două luni de stare de urgenţă instituite ca urmare a pandemiei de coronavirus sunt fertile pentru autorii români, aceştia regăsindu-şi liniştea pentru finalizarea unor cărţi sau începerea altora.

Despre bucuria muncii în faţa foii de hârtie sau a ecranului computerului, despre clipele dedicate cititului sau altor pasiuni, dar şi despre frustrările generate de imposibilitatea satisfacerii unor hobby-uri au vorbit pentru AGERPRES scriitorii Ana Blandiana, Alexandru Ecovoiu, Florin Iaru, Aura Christi, Radu Paraschivescu şi Sorin Gherguţ.

* Ana Blandiana a mărturisit că scrie cu bucurie la o nouă carte.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

"Sunt în casă şi scriu. Toată viaţa nu mi-am dorit decât să stau în casă şi să scriu. Nu sunt nefericită. Îmi pare bine că e linişte şi că, în general, nu mă deranjează nimeni", a spus scriitoarea.

Ea a dezvăluit că lucrarea, care va vedea lumina tiparului la Editura Humanitas, continuă volumul "Fals tratat de manipulare".

"O carte la care scriu de vreo trei ani şi n-o mai terminam, pentru că am avut nişte ani foarte agitaţi, cel puţin anul trecut am fost tot timpul pe drumuri, din Hong Kong, în Columbia, conferinţe, premii, festivaluri de poezie, încât, efectiv, liniştea de-acum îmi cade bine. Nu scriam decât în vacanţe, în weekend-uri şi acum vreau s-o termin. Este o carte care continuă 'Fals tratat de manipulare', care era un eseu despre manipulare exemplificat cu întâmplări din viaţa mea şi care sper să fi reuşit să dea o imagine a ţării în perioada în care am trăit eu. Ei bine, cartea de-acum, care n-are încă un nume, este făcută pe acelaşi tip de structură, adică un eseu cu exemplificări din viaţa mea, care vorbesc însă nu despre mine, ci despre lume. E vorba nu despre ţară, ci despre lume. Sunt întâmplări din călătorii, care spun câte ceva despre ţările prin care am trecut, despre regimurile lor politice", a spus autoarea.

Ana Blandiana a afirmat că în prezent nu mai scrie poezie întrucât "în acest domeniu inflaţia nu face bine".

"Abia a apărut de vreun an ultimul volum şi, în general, ideea că aş scrie prea multă poezie e mai gravă decât dacă scriu prea puţină. În acest domeniu inflaţia nu face bine", a adăugat autoarea.

* Romancierul Alexandru Ecovoiu lucrează, "în arest la domiciliu, undeva la ţară, dincolo de Târgovişte, printre nişte dealuri", la un nou roman pe care speră să-l termine "în anii viitori".

"Nu continuă nimic şi e complet diferit faţă de ceea ce am făcut până acum. Ştiţi că este o vorbă: de ce spui mai puţin, de aceea lumea vrea să afle mai mult. Se va afla, presupun, în momentul în care o să ajung să-l şi public. Dar făcând aşa o glumă, mi-aş fi dorit ca în pandemia asta să am timp să scriu doar o schiţă, să nu se lungească", a spus Ecovoiu.

El a povestit că a constatat "fără prea mare satisfacţie" - deoarece nu şi-ar fi dorit ca întâmplări din literatura sa să se regăsească în viaţa reală - unghiul din care a fost receptat în Spania romanul său "Staţiunea"/"El Balneario", apărută în toamna anului trecut.

"Sincer să fiu aş fi preferat să nu trăiesc aceste momente. Ceea ce am spus în 'Staţiunea' se petrece acum în lume. E vorba de o anumită pandemie, care apare în staţiunea fictivă de acolo. Ei (spaniolii - n.r.) au găsit atâtea asemănări între ce am spus eu acum 25 de ani şi potrivirea este atât de frapantă - cu pandemie, cu carantină, cu gărzi pe străzi, cu reţinuţi la domiciliu - încât au pus pe Facebook interviuri, m-au căutat pe mine, au analizat în presă...", a spus scriitorul.

* Poetul şi prozatorul Florin Iaru susţine că restricţiile din timpul pandemiei au fost pentru el "o perioadă fertilă", iar plimbările sunt singurul lucru care îi lipseşte.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Mărturisesc cu multă ruşine, pentru mine a fost o perioadă fertilă. Am ţinut cursuri, am scris la o carte, am ascultat muzică, am vorbit cu prietenii, am lucrat cu nişte clienţi pe diverse proiecte. Eu chiar n-am avut timp să mă plictisesc sau să regret că stau în casă. Dar probabil că sunt un caz fericit. Singurul lucru care îmi lipseşte sunt lungile plimbări, pentru că eu obişnuiesc să merg kilometri întregi în fiecare zi. E singurul lucru care îmi lipseşte. În rest, trebuie să vă mărturisesc, n-am fost aşa de liniştit şi de calm şi de neplictisit de multă vreme. În toată această perioadă, dacă am avut două sau trei sau patru ore de plictiseală. O ciudăţenie, dar se mai întâmplă", a afirmat Iaru.

El a adăugat că lucrează la un nou roman.

"Am un roman pe care încerc să-l scriu de foarte, foarte multă vreme şi n-am avut niciodată timp să mă aşez la el. Ei, iată, m-am aşezat şi am tot timpul din lume. Stau, gândesc, îl construiesc, îl desfac, îl şterg, îl scriu. E foarte plăcut", a mai spus Florin Iaru.

* Poeta, romanciera şi eseista Aura Christi, redactor-şef al revistei Contemporanul, consideră că izolarea din cauza pandemiei reprezintă "o experienţă spirituală".

"În tot acest timp am avut activitate editorială, redacţională la sumarele 'Contemporanul'. Am scris, e adevărat, mai puţin ca în alte dăţi, dar după ce am terminat într-un an şi am editat două romane în versuri, mă refer la 'Geniul inimi' şi 'Ostrovul Învierii', acest recul este absolut firesc. Cred că este o experienţă spirituală în primul rând, ceea care nu a venit întâmplător, şi care ne îndeamnă să ne întoarcem cu faţa spre noi înşine (...). Ce e, în schimb, de o gravitate extremă e că s-au închis bisericile, cimitirele, practic Sărbătorile Pascale ne-au fost bruiate, ceea ce ne-a făcut, practic, să transformăm, oarecum, fiecare casă în biserică. Nu ştiu cât adevăr şi câtă manipulare există în informaţiile care sunt vehiculate. Cert este că multe dintre informaţii sunt extrem de contradictorii, seamănă confuzie, seamănă panică, seamănă spaimă. Şi atunci, lucrul firesc ca să te aperi de tot acest val, tot acest tzunami de negativitate este să te agăţi de cele câteva borne şi să faci efortul să rămâi tu însuţi. Deci, am citit, am scris am ascultat muzică, am făcut sumare 'Contemporanul' ", a declarat scriitoarea pentru AGERPRES.

Aceasta a anunţat că pregăteşte "cu bucurie" o carte pentru tipar, dedicată Prinţului Mîşkin.

"Pregătesc o carte pentru tipar - 'Surâsul Prinţului Mîşkin' - şi o fac cu bucurie, cu senzaţia că sunt un om împlinit şi mă străduiesc să îmi fac datoria în continuare", a încheiat Aura Christi.

* Pentru prozatorul Radu Paraschivescu, traducător, jurnalist şi redactor de carte, restricţiile impuse de pandemie au însemnat "o perioadă complicată" pentru că a trebuit să-şi "sacrifice" tabieturi precum cititul în metrou sau vizitele în librării.

"Pentru mine a fost o perioadă complicată dintr-un singur punct de vedere şi anume că n-am putut să-mi desfăşor nişte tabieturi şi nişte plăceri absolut fireşti care, pentru unii, nici măcar nu fac parte din arsenalul de plăceri. De pildă să mă plimb cu metroul şi să citesc, pentru că eu citesc cel mai bine în mijloacele de transport. Sau să intru în librării. Fac lucrul ăsta, deşi sunt editor de carte sau poate tocmai pentru că sunt editor de carte. Mergeam înainte de două-trei ori pe săptămână prin librării să mă întind la o cafea şi să stau cu o carte şi o cafea o oră jumate într-un loc. Deci acestea sunt aşa-zisele sacrificii", a arătat Paraschivescu.

El a spus că în tot acest timp a lucrat la terminarea unei cărţi şi la mai multe traduceri.

"În rest, viaţa mea n-a suportat schimbări mari, pentru că, prin natura meseriei, am o muncă sedentară şi o muncă de birou. Şi ceea ce pentru alţii a fost o corvoadă, o presiune enormă, un motiv de rătăcire sau de luat câmpii, pentru mine a fost timp în plus şi nu vreau să mă pun în fason şi să par mai interesant decât sunt, dar randamentul meu în aceste două luni mi se pare că a fost mai bun decât în perioadele de dinaintea pandemiei. Asta înseamnă că am terminat o carte cu vreo trei săptămâni mai devreme decât îmi propusesem şi ea urmează să apară peste o săptămână, asta înseamnă că am terminat o traducere la timp, am făcut o altă traducere, peste program, care nu era în plan pentru prima parte a anului şi acum sunt la jumătatea unei alte traduceri dintr-un roman stufos de vreo 450 de pagini", a relatat Radu Paraschivescu.

Prozatorul regretă însă că nu şi-a regăsit aceeaşi plăcere a lecturii, lipsindu-i locul preferat.

"Dac-ar fi să găsesc şi o hibă în viaţa personală pentru această perioadă, hiba ar fi că, paradoxal, citesc mai puţin. Adică, în mod normal, te aştepţi ca, dacă eşti consemnat în casă şi eşti un om de carte şi de editură, să înfuleci carte după carte şi să recuperezi ritmul de lectură pe care poate că nu l-ai avut întotdeauna când erai aşa-zicând 'liber'. Ori eu am citit mai puţin, e adevărat, n-am stat departe de cărţi, dar am citit, cred, mai puţin şi cu mai puţin spor decât înainte. Nu ştiu dacă aici a fost un blocaj psihologic, nu ştiu dacă a fost vorba de altceva, de înclinaţia mai puternică spre scris şi tradus, nu ştiu dacă a fost vorba de fixaţia asta, aproape infantilă, a cititului în mijloacele de transport - e adevărat, citeam şi la editură - dar, repet, dacă ar fi să găsesc o hibă, ar fi că citesc mai puţin decât scriu, ceea ce ar fi grav oricum, în orice condiţii", a încheiat Paraschivescu.

* Poetul Sorin Gherguţ a spus că această perioadă l-a prins "cu întârzieri masive în diverse angajamente întrucâtva mai lucrative decât creaţia lirică - traduceri, texte de redactat", astfel că nu s-a mai putut dedica cititului şi scrisului.

Foto: (c)  Sorin Ghergut / Facebook

"Ca pe tot omul cu veleităţi literare, dar cu deficit de voinţă sau/şi timp, mă bântuia şi pe mine fantasma unei recluziuni în care să mă dedic cititului şi scrisului. Perioada asta m-a prins însă cu întârzieri masive în diverse angajamente întrucâtva mai lucrative decât creaţia lirică - traduceri, texte de redactat (...). Dar şi în zona asta am avut chiar mai puţin spor decât în era dinaintea izolării. Un exemplu de cum stau lucrurile: mi-am propus mereu să ţin un jurnal. Rata medie de reuşită a fost până acum de circa cinci-şase pagini pe an (şi alte patru-cinci într-un fel de buffer mental). Din februarie nu cred că am mai scris în el, dacă oi fi scris, mai mult de două rânduri. Sigur, e un factor perturbator şi îngrijorarea suplimentară de acum, dar griji de diverse feluri îmi făceam şi până la pandemie", a spus poetul.

Acesta a mărturisit că nici ordinea şi nici curăţenia de sărbători nu i-au ieşit "conform proiectului". "Dar în privinţa asta am ajuns totuşi mai departe ca oricând. Doar că, fără oaspeţi în perspectivă, se pierde din motivaţie, au şi astea doză de zădărnicie, ca un gazon bine întreţinut pe care baţi mingea singur. Apropo de socializare, am descoperit un avantaj al întâlnirilor online, via zoom 'and all' - faptul că se poate consuma fără probleme ceapă sau usturoi înainte. Pe de altă parte, la Obor, de unde obişnuiam să le iau, nu mai ajung", a încheiat Sorin Gherguţ. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)