Eurodeputaţi români din principalele trei grupuri europarlamentare consideră că ieşirea din criza cauzată de pandemia de COVID-19 impune un răspuns coordonat la nivel european, care să se reflecte ca atare în cadrul financiar multianual (2021-2027) al Uniunii Europene.

Cristian Buşoi (grupul Partidului Popular European, PPE), Victor Negrescu (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D) şi Ramona Strugariu (grupul Renew Europe) au participat miercuri la o discuţie online organizată de Biroul Parlamentului European în România referitoare la acţiunile Uniunii Europene şi rolul PE în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

Una dintre întrebări s-a referit la recenta rezoluţie a Parlamentului European legată de planul de reconstrucţie economică la nivel european după criza COVID-19 şi implicaţiile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene.

''Privitor la bugetul Uniunii Europene şi planul de reconstrucţie economică, cred că discuţiile sunt departe de a se fi încheiat, există multe disensiuni şi puncte de vedere diferite între principalii actori din UE. În ceea ce priveşte bugetul, mingea este la Consiliu, la statele membre, la şefii de stat şi de guvern. Parlamentul European trebuie să spună un 'da' sau 'nu'. Oricum discuţia era complicată încă dinainte de criză, ştiţi bine că la ultima discuţie înainte de criză nu se ajunsese la un acord. Acolo, evident, există foarte multe lucruri importante pentru România, soluţiile exprimate de colegii mei sunt importante şi valide şi din perspectiva României - legat de debirocratizare, de flexibilizare, de cofinanţare mai mare, de transfer mai uşor între diferite capitole bugetare - , dar în mod clar lucrurile sunt departe de a fi stabilite şi marile noastre interese de a păstra fonduri suficiente pentru politica de coeziune şi politica agricolă în opinia mea încă nu sunt sigure, încă nu sunt salvgardate'', a spus Cristian Buşoi, care este preşedinte al Comisiei de industrie, cercetare şi energie (ITRE) a Parlamentului European.

El a evidenţiat două mari decizii strategice pe termen mediu şi lung ale UE - Pactul Ecologic european şi digitalizarea. ''Dacă aţi văzut, inclusiv în strategia industrială care ia în calcul şi criza aceasta şi reconstrucţia economică a UE se păstrează aceste două direcţii şi se încearcă ca, folosindu-ne de îndeplinirea acestor obiective, să creăm oportunităţi de investiţii şi de dezvoltare economică pe obiectivele Green Deal, pe energii mai curate, pe noi tehnologii, dar şi pe digitalizare, care este un lucru pe care nimeni nu îl contestă şi vedem cât de importantă este digitalizarea în aceste zile, inclusiv în discuţia noastră de astăzi, şi în mod evident reprezintă viitorul'', a explicat Buşoi.

În opinia sa, cele 540 de miliarde euro incluse în propunerea de relansare economică la nivel european nu sunt suficiente.

La rândul său, Victor Negrescu (S&D) a accentuat nevoia unui răspuns comun european pentru depăşirea crizei actuale. ''Ca să ne revenim trebuie să ne revenim cu toţii. Dacă economia Italiei nu funcţionează, economia românească suferă. La fel, dacă economia Germaniei nu funcţionează, atunci cu toţii vom fi afectaţi. Este nevoie de un răspuns comun şi în sensul acesta trebuie ca aceste mecanisme să fie accesibile pentru toată lumea şi acest lucru să se facă într-o manieră foarte transparentă. Este esenţial şi pot să mă refer la planul Juncker, care la început a fost prezentat aşa ca o chestiune ideală, dar dacă ne uităm la cifre vedem că estul Europei este cam deficitar în a accesa aceste sume, tocmai pentru că acel fond este extern controlului exercitat de Parlamentul European; este controlat de o bancă, ce-i drept europeană, dar nu este un control (intern) efectuat de PE'', a spus eurodeputatul social-democrat.

În opinia Ramonei Strugariu (Renew Europe), este nevoie de o reacţie politică europeană foarte puternică. ''Eu cred că, dincolo de faptul că practic Comisia Europeană este instrumentul tehnic prin care s-au luat o mulţime de măsuri care au demonstrat că există solidaritate în Uniunea Europeană, este nevoie de o reacţie politică foarte puternică. Această rezoluţie a Parlamentului European a pus pe masă o serie de solicitări la care să ne uităm cât se poate de pragmatic în perioada următoare. Unele lucruri incluse în rezoluţie, la care grupul nostru a avut o contribuţie importantă, au început să se întâmple deja. Sunt măsuri pe care noi le-am gândit şi le-am propus. Vă dau câteva exemple: rată de cofinanţare de 100% din fonduri europene pentru proiectele de răspuns la criza COVID-19. Este un lucru punctual pe care l-am discutat şi l-am propus, este inclus în text şi a fost deja preluat ca iniţiativă de Comisia Europeană. Apoi, este această flexibilitate sporită pe care am menţionat-o şi care este importantă, pentru că poţi face transferuri între fonduri şi categorii de regiuni şi care este fundamentală în perioadă de criză'', a spus eurodeputata română.

Un alt exemplu menţionat de aceasta a fost ''simplificarea şi debirocratizarea suplimentară în tot ceea ce înseamnă gestionarea fondurilor structurale''. ''Noi invocăm mereu această solidaritate europeană care ar trebui să funcţioneze instantaneu, dar imaginaţi-vă că sunteţi puşi în situaţia de a construi o casă cu vecinii dumneavoastră de scară de la bloc - oameni care se simpatizează mai mult sau mai puţin, care poate nu se cunosc deloc şi care au un anumit mod de a-şi structura lucrurile în propria casă şi care sunt puşi în faţa unui proiect comun pe care trebuie să-l construiască foarte rapid şi coordonat. Cam aşa este şi cu solidaritatea şi cu răspunsul coordonat al statelor membre. S-a început cu stângul în sensul în care fiecare a ţinut foarte tare la ideile lui, dar ulterior am reuşit să ne redresăm foarte, foarte repede. Revenind la perspectiva financiară şi ceea ce am propus - sprijin pentru IMM-uri mai puternic decât până acum. Apoi, este vorba despre un mecanism de evaluare a investiţiilor şi a achiziţiilor în domeniul infrastructurilor critice, un subiect care a fost poate mai puţin discutat, dar este fundamental şi pentru perioada de criză şi pentru ieşirea din criză'', a afirmat Strugariu.

La 17 aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care a salutat măsurile fiscale şi sprijinul sub formă de lichidităţi pentru abordarea pandemiei de coronavirus, dar a apreciat că Europa are nevoie de un pachet masiv de redresare şi reconstrucţie, care să fie finanţat printr-un buget pe termen lung suplimentat, prin fondurile şi instrumentele financiare existente ale UE, precum şi prin intermediul unor "obligaţiuni de redresare" garantate de bugetul comunitar.

Totuşi, acest pachet nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente şi ar trebui să fie orientat către investiţii viitoare. De asemenea, redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european şi transformarea digitală. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)