Închişi în case de o lună şi jumătate, italienii au ieşit sâmbătă la ferestre, cu ocazia Zilei Eliberării, pentru a cânta imnul naţional, dar şi tradiţionalul cântec partizan "Bella Ciao", relatează AFP.

Avioanele de vânătoare au desenat culorile tricolore pe cer deasupra unei Rome însorite, dar cu străzi goale din cauza izolării în această perioadă de pandemie a coronavirusului.

Dar cu câteva minute mai devreme, mii de locuitori au cântat "Bella Ciao" cu ocazia acestei sărbători care marchează eliberarea oraşelor Milano, Torino şi Genova în 1945 şi înfrângerea naziştilor în peninsulă.

Alegerea acestei melodii, imnul mişcării de rezistenţă anti-fasciste italiene, identificat cu ideologia de stânga, a provocat dezaprobarea italienilor care nu se regăsesc în ea.

"Îi respect pe cei care şi-au dat viaţa în trecut pentru libertatea ţării noastre, dar consider că este prioritar acum, mai degrabă decât a cânta + Bella Ciao +, să-i ajutăm cu bani pe cetăţenii care au nevoie'', a scris pe Twitter Matteo Salvini, şeful Ligii (considerat de extremă dreapta), primul partid din ţară. "În această dimineaţă, un preot mi-a spus că a fost împiedicat să celebreze" slujba în public, "în timp ce alţii pot sărbători", a continuat el.

Primarul din Milano, Giuseppe Sala, alesul stângii într-o regiune dobândită de la Liga lui Matteo Salvini, a invitat un prieten, muzicianul Saturnino, să cânte "Bella Ciao" pe balconul primăriei, în faţa rarilor trecători.

Preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, a depus o coroană pe mormântul soldatului necunoscut, unde a mers cu masca pe faţă. Escorta lui a rămas departe de mormânt.

Aliat al Germaniei lui Hitler, dictatorul fascist Benito Mussolini a fost răsturnat în iulie 1943, apoi arestat, înainte de a fi eliberat de un comando german şi a institui în Salo (nord) un regim marionetă susţinut de trupele naziste care atunci îşi întăreau prezenţa în peninsula unde susţinătorii erau din ce în ce mai activi de-a lungul lunilor.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, imagine: ©AP, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu, editori online: Alexandru Cojocaru, Ady Ivașcu)