Demararea unui program naţional de investiţii în renovarea clădirilor, pentru creşterea eficienţei energetice şi a calităţii locuirii, ar fi una dintre cele mai bune măsuri de redresare economică după criza generată de COVID-19, consideră reprezentanţii Energy Policy Group (EPG), think-tank-ul care implementează proiectul România Eficientă.

Potrivit acestora, dincolo de sprijinul public pe care l-ar câştiga un astfel de program, beneficiile ar fi: crearea de locuri calificate de muncă, mai ales în sectorul construcţiilor, inclusiv din rândul numeroşilor români întorşi recent din diaspora; dezvoltarea de afaceri locale mici şi mijlocii (IMM-uri), prin efect de multiplicare economică; clădiri publice şi rezidenţiale mai sănătoase.

"Investiţiile de anvergură în eficienţă energetică pot reprezenta o şansă enormă pentru România: cresc calitatea locuirii în clădiri, reduc facturile la energie şi permit direcţionarea sprijinului financiar guvernamental către consumatorii vulnerabili. Totodată, reduc emisiile de gaze cu efect de seră şi au avantaje de securitate energetică, prin reducerea dependenţei de importuri de energie. În plus, investiţia în eficienţa energetică a clădirilor are un mare potenţial de a crea joburi", a declarat Radu Dudău, directorul EPG şi coordonatorul proiectului România Eficientă, într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Conform sursei citate, sectorul eficienţei energetice are potenţialul de a crea numeroase joburi de viitor, de calificare medie şi înaltă, pentru a căror formare vor fi disponibile fonduri europene semnificative. Eficienţa energetică este unul dintre pilonii Pactului Ecologic European (European Green Deal), iar principiul "eficienţa energetică întâi" din politicile europene este transpus şi prin normele ce devin obligatorii de la 31 decembrie 2020, prin care toate clădirile noi sau renovate major vor trebui să întrunească standarde nZEB (near zero energy buildings).

"Este înţelept să creezi joburi în industria renovării de clădiri - un domeniu unde avem un mare deficit de forţă de muncă şi de competenţe. Dacă ştii să te poziţionezi în acest sens, vei fi perfect aliniat cu European Green Deal şi cu fluxurile financiare europene şi vei putea să-ţi revii economic mult mai repede, într-un mod sustenabil", a adăugat Radu Dudău.

Comunicatul mai semnalează că sectorul eficienţei energetice în clădiri poate absorbi o mare parte a forţei de muncă disponibilizate prin tranziţia către o energie verde, pregătite profesional prin fondurile alocate din Fondul pentru Tranziţie Justă, dar şi prin alte programe.

"România are deja la dispoziţie numeroase instrumente europene de finanţare sub formă de granturi sau de împrumut pentru investiţii în eficienţă energetică. De exemplu, prin Programul Operaţional Regional (POR) pentru perioada 2014-2020, este prevăzută axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon, care vizează eficienţa energetică în clădiri rezidenţiale şi publice. Pe această axă prioritară au fost deja alocate României 538 milioane euro pentru clădirile rezidenţiale şi 409 milioane euro pentru clădirile nerezidenţiale şi iluminat public", se mai arată în comunicat.

Acesta subliniază că instituţiile publice ar putea prelua rolul de model în creşterea eficienţei energetice, prin investiţii în reabilitarea şcolilor, spitalelor, unităţilor sociale sau a sediilor administraţiei centrale şi locale.

De asemenea, în sectorul rezidenţial, majoritatea clădirilor rezidenţiale au fost construite în special în perioada 1961-1980, în lipsa unor standarde de eficienţă energetică specifice privind anveloparea clădirii. Astfel, datele statistice oficiale arată că o gospodărie din şapte se confruntă cu probleme serioase privind calitatea locuinţei, cele mai frecvente fiind deteriorarea pereţilor, a podelelor, a tocurilor de ferestre, igrasia din pereţi, podele sau fundaţia casei. Proiectele mari de renovare a clădirilor, rezultate prin agregarea multor proiecte, pot genera economii financiare prin diminuarea costurilor de tranzacţionare a acestor lucrări, susţin reprezentanţii EPG.

România Eficientă este un proiect privat derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programului în valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 şi constă în derularea unui program naţional multianual de promovare a eficienţei energetice, cel puţin până în 2022.

România Eficientă îşi propune să sprijine atingerea ţintelor României pentru anul 2030 în privinţa reducerii emisiilor de carbon şi a creşterii eficienţei energetice, atât prin campanii de informare şi educare, cât şi prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată a cinci şcoli publice din diferite regiuni ale ţării. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)