Ceramica albastră de Saschiz, obţinută prin tehnica sgraffito specifică acestei zone, abandonată pe la mijlocul anilor 1700, dar reluată în anul 2015, va figura în magazinele şi în albumul prestigioasei case de parfumuri Fragonard din Franţa, care va dedica anul 2021 României.

În cadrul unui parteneriat pe care celebra casă de parfumuri o are cu "La blouse roumaine", în magazinele Fragonard din Franţa vor exista colecţii vestimentare, accesorii şi obiecte artizanale provenite din România, mare parte dintre acestea fiind realizate de artizani români.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

"A fost o surpriză la început de an să primim vizita celor de la Fragonard, intermediată de Andreea Tănăsescu de la 'La blouse roumaine', în intenţia de a promova produsele româneşti. Cei de la Fragonard ne-au ales pe noi cu ceramica de Saschiz ca fiind ceva absolut autentici. Fragonard e o companie de parfumuri din 1927, interesant este nu doar că fac parfumuri, ci că le distribuie într-un mod foarte interesant şi au o componentă de marketing care îi ajută şi pe alţii. Aleg în fiecare an câte o ţară, le promovează produsele şi fac câte un parfum în cinstea acestei ţări. Eu le-am sugerat să facă un parfum cu miros de flori sălbatice, pentru că dacă România are ceva extraordinar, asta constă în pajişti şi în flori de câmp. E unic în lume acest atribut de biodiversitate al României (...) Ultimul album e dedicat Greciei, tot aşa va fi şi pentru România, iar la obiectele ceramice vor fi şi cele de ceramică albastră de Saschiz", a declarat reprezentantul pe Dezvoltarea Afacerilor Agricole în cadrul Fundaţiei ADEPT din Saschiz, Ben Mehedin.

Reprezentantul Fundaţiei ADEPT a arătat că alegerea ceramicii de Saschiz de către casa de parfumuri este o onoare şi că deja a fost ales genul de farfurioare care vor fi expuse în magazinele Fragonard.

Pentru a-şi manifesta recunoştinţa, membrii Fundaţiei ADEPT se gândesc să conceapă nişte obiecte ceramice, tot prin tehnica sgraffito, în care să intre sticluţele de parfum, dar încă se lucrează la concept.

Ben Mehedin a precizat că, din această zonă, în magazinele Fragonard vor mai ajunge şi ţesături ale Elenei Neagu din satul Mălăncrav, judeţul Sibiu, dar şi opere ale altor meşteşugari români.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Într-o postare pe o pagină de socializare, "La blouse roumaine" anunţa că prestigioasa casă de parfumuri Fragonard va dedica anul 2021 României, nu doar cu un parfum, şi că în toate cele 20 de magazine Fragonard din Franţa vor exista colecţii vestimentare, accesorii şi obiecte de casă inspirate de România.

"V-aţi obişnuit de ceva vreme să aflaţi de pe pagina noastră despre nenumăratele cazuri în care brandurile mari şi mici se inspiră din cultura noastră, fără să dea credit României şi fără să implice comunităţile de artizani şi creativi locali. Dar iată că schimbarea mult aşteptată începe să se producă (...) Revista Fragonard va promova cultura ţării noastre, acordându-i un spaţiu generos în paginile sale. Casa Fragonard are o lungă şi frumoasă istorie, rămânând în continuare un business de familie, afacerea fiind condusă azi de a patra generaţie directă a lui Eugene Fuchs, fondatorul primei parfumerii Fragonard din Grasse. Numele brandului este un omagiu adus pictorului francez Jean-Honoré Fragonard, născut la Grasse în 1732. Pasiunea acestei familii pentru parfumerie, tradiţie, autenticitate, artă şi pentru regiunea Provence a dus la crearea unor colecţii valoroase aflate azi în trei muzee - Muzeul Parfumului din Paris, Muzeul Parfumului din Grasse şi Muzeul Costumelor şi Bijuteriilor Provensale din Grasse. Ultimul va găzdui în 2021 o expoziţie de costume tradiţionale româneşti alături de artă fotografică românească. Suntem onoraţi că 'La blouse roumaine' a fost aleasă să faciliteze realizarea acestui proiect important, deja prima cercetare în teren finalizându-se în prima jumătate a lunii ianuarie 2020", se arată în postarea "La blouse roumaine".

Selectarea ceramicii albastre de Saschiz pentru a face parte din colecţia care reprezintă România în Franţa vine la aproape cinci ani de la deschiderea atelierului de ceramică în care a fost reînviat meşteşugul olăritului într-o tehnică specifică acestei zone, sgraffito.

Tehnica sgraffito a fost abandonată undeva pe la mijlocul anilor 1700, însă meşteşugul olăritului a fost continuat până în secolul al XX-lea, iar redescoperirea vechii tehnici a fost posibilă cu ajutorul Fundaţiei "Camelia Botnar" din Anglia, care a instruit câţiva tineri în meseria de olar, al Fundaţiei ADEPT din Saschiz, care a venit cu ideea şi a coordonat proiectul, şi al Primăriei Saschiz, care a fost receptivă la idee şi a construit un spaţiu adecvat.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Dintre tinerii iniţiaţi în tehnica olăritului, doar Marinel Gyorfi, în vârstă de 25 de ani, a ales să rămână la Saschiz, fiind pasionat de meserie şi de stilul sachizean, cu culori albastre cobalt, scrijelite.

Tânărul olar ne-a explicat că tehnica sgraffito practicată de breasla olarilor din Saschiz prin secolul al XVII-lea presupune aplicarea unui strat de glazură pe obiectul de lut, iar după uscare, este desenat, prin scrijelire, modelul dorit. După ardere, pe obiect - cană, farfurie, vază, ulcior, oală etc. - rămâne imaginea desenată pe fondul de culoarea glazurii.

"În urmă cu peste 200 de ani, a fost o ceramică făcută de saşi, noi încercăm să o reproducem. Mixez lutul, îl modelez pe roată, apoi las obiectul pe masă la uscat. După ce se usucă - nu trebuie să fie nici prea moale, nici prea uscat - îl glazurăm cu albastru, îl lăsam din nou la uscat, apoi vine scrijelit, până la lut. O farfurie poate fi făcută cam în 10 zile. O zi şi jumătate stă la uscat, apoi finisată, apoi stă iar la uscat, apoi e arsă de două ori. Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge olar. Am de gând să continui, pentru că îmi place ceea ce fac. Simt o mare bucurie când termin un obiect, o mândrie. Am făcut deja foarte multe lucruri şi învăţ în continuare experimentând. Am avut şi multe probe, pentru că trebuie să facem probe, am avut şi eşecuri, dar şi lucruri bune. Oamenii vin şi se uită la ce fac. E un lucru manual şi, în general, place. Obiectul, dacă e greu de făcut, e mai scump. Obiectele înalte şi voluminoase, foarte subţiri, sunt greu de făcut, deci mai scumpe. Cănile sunt uşor de făcut. Avem o roată a olarului acţionată electric, e modernizată, nu mai e ca roata pe care o ştiam şi e mai uşor de lucrat la ea. La Saschiz se folosea, în trecut, o glazură de tip albastru cobalt, care nu mai poate fi reprodusă în prezent", a arătat Marinel Gyorfi.

El a spus că deja s-a apucat de realizat farfuriile solicitate de Fragnard, fiind vorba despre o comandă foarte mare, care se ridică la câteva sute de bucăţi.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Reprezentanţii Fundaţiei ADEPT susţin că în România există trei tipuri de albastru: Albastru de Voroneţ, de Săpânţa şi de Saschiz, iar cel de Saschiz era un albastru special şi nimeni nu ştie cum se obţinea acest pigment, însă meşteşugul s-a dezvoltat în ultima perioadă destul de mult, deoarece turiştii sunt foarte interesaţi.

"Am învăţat multe împreună, nimeni nu se face ceramist peste noapte. Niciunul dintre noi nu mai lucrase în ceramică, e un domeniu în care poţi să ajungi la rebuturi, rebuturi pe care le vezi doar după ce deschizi cuptorul. În nouă luni, cât a fost instruit Marinel în Anglia, nu e suficient să afli toate etapele necesare. Am avut dificultăţi în a stabili temperatura de ardere, cât de diluată să fie glazura, în a găsi materialul ceramic adecvat. Între timp, am reutilat atelierul, am achiziţionat un nou cuptor şi abia după ce am achiziţionat acest cuptor am putut să obţinem materiale replicabile. Apoi, la Saschiz au început să fie produse farfuriile din ceramică albastră, care, deşi nu se ridică la standarde foarte înalte, sunt foarte căutate pentru povestea pe care o au în spate", a spus Ben Mehedin.

Tinerii spun că, înainte de a dispărea meşteşugul la Saschiz, oamenii scriau pe vase anul în care acestea erau confecţionate şi că, undeva la sfârşitul secolului al XVIII-lea, aceste vase sgraffitate nu s-au mai făcut, fiindcă în zonă au apărut ceramişti din alte zone, cu ceramică mai uşoară, mai viu colorată şi mai ieftină. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Oana Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)