Un număr de 125 de copii au renunţat de bunăvoie la o parte din vacanţă pentru a participa, în perioada 8-26 iulie, la Şcoala Gimnazială "Porolissum" din Zalău la STEMsylvania, o "şcoală de vară" unică la nivel naţional, cu numeroase activităţi inovatoare prin care elevii explorează probleme reale ale comunităţii.

Marţi, 9 iulie, este o zi ca oricare alta din vacanţa de vară a copiilor. La puţin timp după ora opt, majoritatea celor mici probabil încă dorm sau poate, în cel mai bun caz, dacă s-au trezit deja, butonează tastele telefonului mobil sau lenevesc în pat, privind la televizor serialul preferat de desene animate. La poarta Şcolii Gimnaziale "Porolissum", situată în cartierul cu acelaşi nume din Zalău e însă mare forfotă, copii cu tricouri albe şi ghiozdănele albastre trecând plini de entuziasm şi gălăgie pragul unităţii de învăţământ. E abia a doua zi şcolii de vară STEMsylvania, dar copiii socializează şi se comportă de parcă ar fi de când lumea în acest program.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES

După ce majoritatea participanţilor la şcoala de vară se adună în curtea şcolii, animatoarele responsabile cu mişcarea şi înviorarea de dimineaţă formează rapid un cerc imens şi le propun celor mici jocuri prin care şi ultimele urme de somn să fie îndepărtate, pentru ca activităţile care urmează în sălile de clasă să fie abordate cu capacităţi fizice şi psihice maxime. Simularea unei maşini de spălat, a unui elefant sau a unui vedete de muzică, pe scenă, sunt doar câteva din jocurile în care se prind, bucuroşi şi entuziaşti, participanţii la şcoala de vară din Zalău. Mai apoi, în grupe de câte 15, separat pe ciclul primar şi cel gimnazial, asistaţi de câte două cadre didactice, copii se îndreaptă spre sălile de clasă unde îi aşteaptă surprizele zilei a doua. În prima săptămână vor învăţa despre apă, un element prezent în viaţa de zi cu zi, dar care ascunde totuşi multe necunoscute pentru cei tineri şi chiar pentru adulţi.

"Ieri au trebui să construiască dispozitive de transportat apa. Li se dau lucruri uzuale, precum o pereche de şosete, nişte lemne, păhăruţe şi bandă izolatoare şi ei au trebui să se gândească la nişte dispozitive prin care să transporte apa în mod cât mai economic. Tot ieri au experimentat modul cum se deshidratează o portocală. Bine, aici a fost un pic de lucru, să nu le mănânce chiar pe toate. În cadrul experimentului în fiecare zi ei trebuie să le cântărească, să vadă cât de multă apă pierd portocalele. Unele portocale s-au pierdut pe drum, e adevărat, dar aste sunt "riscurile meseriei". Au mai povestit despre câtă apă conţine corpul uman şi ei au desenat ce înseamnă 70% din câte kilograme au ei. Cumva învaţă şi matematică, procente prin lucruri concrete. Li se dau foarte puţine instrucţiuni. Este ca o provocare. Ei trebuie să-şi gestioneze toată activitatea", spune, pentru AGERPRES, Sorana Pogăcean, reprezentant al Fundaţiei Noi Orizonturi, unul din partenerii proiectului.

De ce STEM pentru denumirea acestei şcoli de vară inovative? - este prima întrebare care îţi vine în minte atunci când vezi tricourile albe ale copiilor, pe pieptul cărora apar cele patru litere.

"STEM e abreviere de la Science - Technology - Engineering - Mathematics, deci ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică. E o abordare integrată, în ideea în care orice fenomen poate fi studiat din mai multe puncte de vedere şi e bine să aibă aplicabilitate. E o problemă din lumea reală, care are nevoie de o soluţie reală, dar şi de cunoştinţe foarte aprofundate pe anumite domenii. Dacă tu nu conectezi informaţiile, soluţiile sunt întotdeauna insuficiente. Atunci pui biologie, chimie, matematică, fizică, informatică - toate acestea pentru a face ceva aplicat, ingineresc, care chiar să fie de folos. (...) Reacţia comunităţii, a părinţilor a fost foarte bună. Numai faptul că ştiau că trei săptămâni îi scot de pe telefoane şi tablete pentru părinţi a fost excelent. Copiii de ciclul primar reacţionează foarte bine. Pentru cei de gimnaziu, încă mai suntem în competiţie cu telefoanele, dar eu cred că vom câştiga noi", explică Sorana Pogăcean.

Ideea organizării acestei şcoli de vară nu a apărut din neant, ci are la bază cursurile de "şcoală după şcoală" ce se desfăşoară deja de cinci ani la Şcoala Gimnazială "Porolissum" din Zalău, la care se adaugă experienţa Fundaţiei Noi Orizonturi în implicarea tinerilor în programe de voluntariat.

"Programul şcolii de vară a pornit din două surse. Una este programul de "Şcoală după şcoală" de la Şcoala Porolissum, unde există deja o echipă formată, foarte bună pe partea de STEM şi lucru cu elevii din clasele primare. E un gen de expertiză care nu mai există niciunde în România. Ce există aici în Zalău - eu vin din afară şi atunci mi-e foarte uşor să văd lucrul acesta - nu se mai face niciunde altundeva şi cadrele didactice fac asta în mod constant, adică zi de zi. Ele au un program pe care îl urmăresc, au obiective de învăţare, materiale şi fac lucru acesta cu copiii din clasele I-IV. Pe de altă parte, e bine să vezi comunitatea ca o clasă extinsă. Când faci proiecte în folosul comunităţii şi tu înveţi, ca elev, foarte multe lucruri. Trimite-i în comunitate, lasă-i să facă proiecte de voluntariat, pentru că în timp ce fac asta, văd relevanţa a ceea ce au învăţat la şcoală. La tabăra de vară am combinat cele două experienţe", susţine reprezentanta fundaţiei.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES

"Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat", spunea psihologul şi profesorul american B.F. Skinner, în secolul trecut. Lucrurile stau la fel şi astăzi, dacă priveşti viaţa prin ochii unui copil participant la şcoala de vară STEMsylvania. Câte picături poţi înghesui, cu pipeta, pe o monedă de 10 bani este, cu siguranţă, un experiment pe care copiii care l-au făcut marţi nu îl vor uita foarte uşor. Şi bărcuţele construite în cadrul altui experiment, pentru a putea calcula viteza cu care circulă pe apă, într-o piscină gonflabilă, vor fi mult timp în memoria participanţilor la şcoala de vară.

"Am învăţat lucruri noi. Mi se pare foarte distractiv şi interesant, pentru că ne stimulează gândirea şi ne ajută să fim mai deschişi unii cu alţii. Mi-ar plăcea să vin şi anul viitor", spune Alexia, elevă în clasa a VI-a la Şcoala Gimnazială "Simion Bărnuţiu".

"Copiii sunt foarte încântaţi, le place foarte mult, se simt importanţi, sunt creativi şi au încredere în ideile lor, pe cale le şi pun în practică", afirmă, la rândul ei, Simona Mastan, profesoară învăţământ primar la Şcoala Gimnazială "Gheorghe Lazăr" Zalău, participantă la şcoala de vară de Zalău.

Şi provocările proiectului continuă. Dacă prima săptămână este dedicată apei, în a doua săptămână se va discuta despre infrastructură urbană, pentru ca în cea de-a treia copiii să fie provocaţi la a-şi imagina un proiect în folosul comunităţii, cu tot ce au învăţat în primele două săptămâni. Copii stau la şcoală în fiecare zi a săptămânii, între orale 9,00 şi 16,00, primind şi o masă caldă, la orele amiezii. La finalul şcolii de vară, în 26 iulie, va fi organizat un târg educaţional, în curtea şcolii, în care copiii vor prezenta tot ce au învăţat ei şi cu ce au rămas după trei săptămâni de activitate. Va fi o zi a porţilor deschise, pentru toată comunitatea.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES

"Suntem o şcoală privilegiată, pentru faptul că avem şansa de a continua munca din cadrul programului 'Şcoala după Şcoală'. Suntem o şcoală de cartier, dar cu ambiţii mari şi oameni dedicaţi, care vor să promoveze un învăţământ de calitate. (...) Şcoala de vară reuneşte 125 de copii din municipiu, cadre didactice şi este o oportunitate atât pentru profesori, dar mai mult pentru elevi, care au ocazia să experimenteze multe lucruri frumoase. (...) Este o iniţiativă de pionierat în municipiul nostru şi mă bucur că putem fi dintre cei care vor pune cărămizi la formarea viitorilor cetăţeni ai societăţii, care vine cu provocări noi, care le oferă şansa de a interpreta fenomene, de a răspunde nevoilor comunităţii, pentru că temele pe care le abordează în cadrul celor trei săptămâni sunt unele cu importanţă vitală pentru noi", susţine directoarea şcolii gazdă, Aurelia Pavel.

Un proiect care nu ar fi fost posibil fără mai mulţi parteneri, care au acceptat să stea la aceeaşi masă.

"A fost important să avem parteneri. Primăria Zalău pune la dispoziţie tot ce înseamnă spaţiul şcolii, consumul de apă şi curent. Toate acestea sunt acoperite de primărie. Şcoala Porolissum ne găzduieşte şi ne pune la dispoziţie toate resursele necesare, Inspectoratul Şcolar Judeţean a transmis informaţia în rândul cadrelor didactice şi a validat, cumva, tot ce facem noi, compania Tenaris, care vine cu partea de finanţare şi noi, care venim cu tot ce înseamnă organizare şi a pune toţi membrii comunităţii în contact. Suntem mulţi, care contribuim cu câte puţin. Mie mi se pare un lucru foarte bun, pentru că în România nu prea sunt parteneriate reale", precizează Sorana Pogăcean.

Înainte de toate însă, zâmbetul copiilor care participă la activităţi spune mai mult decât orice despre ce înseamnă această iniţiativă în comunitatea din Zalău.

"STEMsylvania are ca obiectiv formarea cadrelor didactice interesate de dezvoltarea lor şi cunoaşterea unor metode de învăţare prin investigare, pe de-o parte, şi bucuria de a merge la o altfel de şcoală, de a explora şi exprima curiozităţi a copiilor din comunitate, pe de altă parte. Aşteptăm cu interes, după această primă ediţie, feedbackul copiilor în primul rând şi apoi al cadrelor didactice şi părinţilor, pentru a înţelege cum putem îmbunătăţi şi dezvolta acest program pentru anii următori. Zâmbetul copiilor şi bucuria lor sunt fără preţ, ca atare, eforturile tuturor părţilor implicate sunt o investiţie care merită din plin", menţionează Codruţa Hodrea, manager în relaţia cu comunitatea al companiei care a fost principalul finanţator al proiectului.

Încă din primele zile de derulare, STEMsylvania se prefigurează ca un proiect inovativ şi necesar, ce ar putea fi un exemplu de bună practică la nivel naţional şi chiar internaţional.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES

"Echipa îşi doreşte foarte mult ca această şcoală de vară să devină o tradiţie. Ne dorim ca proiectul să se replice la nivel naţional, în sensul în care Zalăul să devină un centru de formare pentru profesori din toată România, care să vină să înveţe aici cum se face STEM, care nu se mai face în altă parte. Ce e aici de "aur" şi profesorii ar putea să vină să înveţe aici şi apoi să se întoarcă la şcolile din ţară. În al doilea rând, pentru că aceia care finanţează programul lucrează la nivel internaţional, şcoala asta de vară are potenţial să devină un model de replicat în mai multe ţări. Ce testăm şi învăţăm noi aici are foarte mari şanse să devină un model internaţional pentru alte şcoli", este de părere Sorana Pogăcean. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru,editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)