Un număr de 33 de masteranzi de la Facultatea de Ştiinţele educaţiei şi Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii Paris Est Créteil (Franţa) şi-au ales ca teme de cercetare aspecte sociale privind comunităţile de romi, migraţia medicilor români, abandonul şcolar în rândul elevilor de la sate cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, luând ca eşantion judeţul Dolj.

Ei se află în această perioadă la Universitatea din Craiova, care le-a facilitat întâlniri cu reprezentanţi ai multor instituţii şi ONG-uri, vizite în teren şi interviuri cu membri ai grupurilor vizate.

Foto: (c) MARIA MITRICĂ / AGERPRES

Profesorul Marcel Pariat, care a coordonat cercetarea din Dolj împreună cu profesorul Pascal Lafont, a afirmat că masteranzii au avut posibilitatea să îşi dezvolte competenţele prin intermediul unui proces de mobilitate internaţională şi să îşi contureze propria viziune despre identitatea europeană.

"Prin deplasarea într-o altă ţară, studenţii au posibilitatea să cunoască alte realităţi, dar în acelaşi timp să experimenteze şi ei personal un alt sisteme de educaţie, alte realităţi sociale, politice, să perceapă alt sistem de educaţie şi modul cum funcţionează acesta. Comparând sisteme diferite pot să perceapă indirect mult mai bine şi sistemul de educaţie şi realitatea socială a societăţii din care vin ei. Fără falsă modestie, prin acest seminar de cercetare, am sperat să ne dezvoltăm şi identitatea noastră europeană. Punctul forte al acestui seminar a fost că le-a permis studenţilor să intre în contact nu doar cu profesori din România, dar şi cu actori din diferite domenii, cu experţi, cu elevi din şcolile din Craiova, cu reprezentanţi ai unor grupuri minoritare, cu studenţi care au participat la acţiunile seminarului", a declarat Pariat pentru AGERPRES.

Potrivit profesorului francez, prin această metodă de studiu numită "pedagogia călătoriei", studenţii au posibilitatea de a întâlni alte culturi, oameni care vorbesc o altă limbă şi, în final, de a se îmbogăţi din punct de vedere cultural. În opinia sa, România reprezintă o provocare, pentru că Franţa, de foarte mulţi ani, este o ţară de destinaţie pentru emigranţii români.

"Pentru ei a fost o provocare să vină în România, pentru că Franţa este de ani buni o ţară de destinaţie pentru foarte mulţi români. În plus, sunt foarte multe întrebări, probleme de reprezentare socială pe care şi le-au pus cu privire la comunitatea de romi şi la problemele acesteia, iar acum a fost o ocazie să cunoască mai bine această comunitate. Am ales Craiova pentru că de fiecare dată când facem un seminar internaţional de cercetare nu alegem capitalele, pentru că acolo este destul de greu să poţi surprinde cu adevărat specificul comunităţii şi al modului de trai, ci un oraş mai mic", a mai spus Marcel Pariat.

La rândul său, profesorul Pascal Lafont a explicat că seminarul de cercetare comparată internaţională organizat la Craiova i-a ajutat pe masteranzi nu doar să cunoască alte realităţi sociale, ci şi să se familiarizeze cu alte tehnici de predare, cu alt gen de societate, cu un alt sistem care funcţionează după alte reguli.

"Ideea care a stat la baza acestui seminar a fost că trebuie să existe un pachet de informaţii din teren care să suplimenteze suportul teoretic de documentare. În principal am avut două obiective: cele ştiinţifice, de cunoaştere a unor informaţii din domeniul respectiv şi pe de altă parte obiectivele personale pedagogice care pot să îi ajute pe masteranzi să se familiarizeze cu alte tehnici de predare, cu alt gen de societate, cu un alt sistem care funcţionează după alte reguli, să vadă care sunt diferenţele între sistemele de educaţie", a spus Pascal Lafont.

Despre întâlnirile avute la Craiova, el a spus că i-a atras atenţia în primul rând libertatea de exprimare, felul deschis în care au fost prezentate informaţiile, încât i-au făcut pe masteranzi nu doar să înţeleagă realităţi din România, ci să înţeleagă şi propriile lor realităţi pornind de la ceea ce au aflat în cadrul seminarului de practică.

Foto: (c) MARIA MITRICĂ / AGERPRES

Faustine Rouillon şi Emilie Brault, două dintre masterandele din Franţa care au ca temă de cercetare incluziunea tinerelor de etnie romă în şcoli, spun că au constatat că în România se fac eforturi în ceea ce priveşte incluziunea şcolară a acestei minorităţi, iar cei care îi reprezintă sau îi educă au o relaţie foarte apropiată cu membrii comunităţii.

"Am întâlnit mulţi profesionişti care sunt romi şi am sesizat legătura puternică dintre ei şi membrii comunităţii. Am remarcat că elevii sunt mult mai apropiaţi de profesori. De exemplu, am aflat de la o doamnă educatoare că unii elevi îi spun 'mami', situaţie pe care în Franţa nu o întâlneşti. Am observat că învăţătorii, profesorii sunt foarte dedicaţi meseriei lor", au spus cele două masterande.

Ele au caracterizat timpul petrecut la Craiova drept "o experienţă foarte bogată", care îi ajută să facă o paralelă între ceea ce ştiau teoretic şi ceea ce au văzut pe teren şi chiar să îşi schimbe perspectiva de cercetare: "La început tema noastră era să analizăm ceea ce spun profesioniştii despre incluziunea tinerelor de etnie romă în şcoli, pentru că ştiam că sunt acele mariaje şi sarcini precoce, iar fetele abandonează şcoala. Acum, după ce am avut posiblitatea să facem şi interviuri cu acestea, avem informaţii mult mai bogate".

Potrivit lect.univ.dr. Gabriela Motoi de la Facultatea de Ştiinţe Sociale din Craiova, coordonatorul seminarului, masteranzii francezi din domeniul ştiinţelor educaţiei sunt preocupaţi de dezvoltarea unor analize comparative la nivel internaţional pe sisteme de educaţie.

"Masteranzii sunt interesaţi şi de relaţia dintre familie şi şcoală în comunităţile rurale şi comunităţile urbane, de cine are cel mai greu cuvânt în luarea deciziei în orientarea şcolară a elevilor şi de încă trei probleme care au concentrat interesul a trei grupe de masteranzi: reabilitarea tinerilor deţinuţi care se află în Penitenciarul pentru Minori şi Tineri Craiova, efectele migraţiei românilor în afara graniţelor ţării asupra copiilor rămaşi acasă şi implicit asupra rezultatelor lor şcolare şi migraţia absolvenţilor de studii superioare în afara ţării, în special a absolvenţilor de medicină. Pentru noi, la nivel de societate, migraţia medicilor este o pierdere, iar pentru ei este un câştig, aşa o interpretează", a spus Gabriela Motoi.

Ea a adăugat că masteranzii francezi au vrut să vadă ce motive au stat la baza migraţiei medicilor din România în Franţa, iar ca să înţeleagă mai bine acest aspect, au realizat interviuri şi ateliere de lucru cu studenţi de la medicină (de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova), care beneficiază sau au beneficiat de burse de studiu în Franţa, pentru a vedea în ce măsură au contribuit aceste burse la migraţia lor în afara graniţelor ţării.

Foto: (c) MARIA MITRICĂ / AGERPRES

Masteranzii francezi au beneficiat de prelegeri şi servicii de expertiză oferite de către experţi din cadrul DGASPC Dolj, CJRAE Dolj, IŞJ Dolj, CJ Dolj, Partida Romilor, Penitenciarul pentru Minori şi Tineri Craiova, Universitatea din Craiova, iar vizitele în cadrul comunităţilor vulnerabile le-a trezit interesul de a continua să vină în România pentru alte stagii de practică şi de voluntariat, fie în cadrul Universităţii, fie în cadrul unor ONG-uri sau în cadrul unor instituţii publice.

Seminarul s-a derulat prin intermediul unui acord de cooperare de tip Erasmus +, încheiat anul trecut la nivelul celor două universităţi, însă profesorii francezi susţin că doresc continuarea colaborării cu Universitatea din Craiova pe o perioadă de mai mulţi ani, mai ales că există şi premisele scrierii unei cereri de finanţare pentru un proiect Orizont 2020 care, dacă va fi acceptată, ar putea continua proiectele de cercetare în România timp de încă trei ani. AGERPRES/(A - autor: Maria Mitrică, editor, editor online: Ady Ivaşcu)